Gena sociabilității, o predispoziție genetică specială care îi face pe oameni să fie sociabili, este detectată în mod instinctiv de persoanele din jur, în primele 20 de secunde ale contactului vizual, potrivit unui studiu american ce a fost publicat luni, informează AFP.
Această predispoziție este asociată cu structura genei receptoare de ocitocină, un hormon denumit uneori „al iubirii”, întrucât este secretat mai ales în timpul actului sexual și favorizează raporturile sociale.
Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii de la Universitatea Oregon din Statele Unite ale Americii au realizat un experiment la care au participat 23 de cupluri, al căror patrimoniu genetic nu era cunoscut de oamenii de știință.
Ei au cerut unei persoane din fiecare cuplu să povestească partenerului ei de viață un episod dureros din viața ei.
Observatorii, care nu îi cunoșteau pe participanți, au analizat vizual timp de 20 de secunde comportamentul persoanei care asculta relatarea partenerului de viață, fără să aibă posibilitatea de a auzi ceea ce spuneau aceștia.
Înainte de începerea experimentului, cercetătorii au testat persoanele care urmau să fie monitorizate pentru a vedea dacă acestea erau purtătoare ale combinațiilor GG, AG sau AA de pe gena receptoare de ocitocină.
În 90% din cazuri, observatorii au identificat în mod corect persoanele care erau „cel mai puțin atente” ca fiind cele care purtau varianta A a genei.
În schimb, 60% dintre persoanele considerate „cel mai angajate din punct de vedere social” prezentau combinația GG a genei, au precizat autorii acestui studiu, publicat în Proceedings of the National Academy of Science.
De fapt, cei care prezintă combinația GG sunt în general percepute ca persoane care dau dovadă de mai multă compasiune în comparație cu ceilalți oameni.
„Concluziile noastre ne arată faptul că o variație genetică, oricât de mică ar fi ea, are consecințe reale asupra comportamentului, iar aceste diferențe de comportament sunt rapid sesizate de cei din jur”, a precizat Aleksandr Kogan de la Universitatea din Toronto, unul dintre autorii studiului.
