Gelozia pleacă de la neîncredere

Aceasta se întâmplă cu atât mai mult cu cât în relațiile interumane echilibrul este dinamic și poate trece și prin momente de tensiune. Este foarte important însă modul în care cei doi se raportează la posibilele momente de criză. Acestea nu sunt în mod obligatoriu dovezi că relația „nu merge” sau că cei doi „nu se potrivesc”, că „au făcut o alegere greșită” sau că „sunt slabi în fața încercărilor vieții”. Privite fără teamă și cu deschidere, aceste momente ne pot învăța lucruri noi atât despre noi, cât și despre partenerul de viață și pot duce la creșterea gradului de încredere. Negarea sentimentelor de gelozie pe care le poți trăi la un moment dat este cea mai nepotrivită alegere. Te poți gândi că nu ai motive raționale…, dar câte dintre temerile noastre sunt cu adevărat raționale?! Te poți gândi că „este sub demnitatea ta” să ai astfel de sentimente…, dar de cele mai multe ori sentimentele au o logică a lor, afectivă, care scapă controlului logicii raționale. Te poți gândi că nu vrei ca soțul/soția ta să știe despre temerile tale, care ar fi pentru el/ea o dovadă de neîncredere…, dar crezi oare că tensiunile tale sufletești nu sunt percepute, simțite de către celălalt?! Negând aceste sentimente, încercând să le mascăm, nu facem decât să le dăm mai multă putere asupra noastră și asupra relației cu partenerul.
Victimă sau persecutor ‒ reacții la gelozie
Imaginați-vă, pentru a înțelege mai bine, un bulgăre de zăpadă căruia îi dați drumul să alunece la vale. Acesta reprezintă sentimentul de gelozie în momentul apariției sale. Pe măsură ce se rostogolește pe pantă, bulgărele devine din ce în ce mai mare, adunând în jurul său din ce în ce mai multă zăpadă, pietre, crengi… Dacă nu este oprit la timp, acest bulgăre poate deveni atât de mare, încât să spulbere din calea sa tot ce întâlnește. În același mod, primele stări și gânduri de gelozie, dacă nu sunt discutate, împărtășite la timp, pot aduna în jurul lor alte gânduri, reacții, remarci, gesturi, priviri, tăceri, care, chiar fără o bază reală, pot ajunge să confirme și să întărească temerea inițială. Acest tăvălug de stări afective în care se poate transforma sentimentul inițial de gelozie îl poate lua prin surprindere pe partener și poate afecta negativ relația de cuplu. Negând propriul sentiment de gelozie, putem intra într-un joc de învinovățiri, autoînvinovățiri, justificări și îndreptățiri, care mențin suferința, împiedică recunoașterea și rezolvarea problemei reale. Putem să ne poziționăm fie în postura „victimei”, trăind în special sentimente de teamă și tristețe apăsătoare. Această atitudine poate fi alimentată de convingeri interioare profunde, dar neadevărate, precum „nu meriți să fii iubit/iubită”, „nu ești bun/bună de nimic”. O altă atitudine rezultată ca urmare a negării, reprimării sentimentului de gelozie, este aceea de „persecutor”, alimentată de convingerea că „ceilalți sunt vinovați, sunt cauze ale suferinței mele”. Din această ipostază, sentimentele trăite sunt în general cele de mânie, revoltă. Aceste atitudini menționate anterior ‒ victimă și persecutor ‒ păstrează discuția în termeni de vinovăție ‒ eu sunt vinovat(ă) sau ceilalți sunt vinovați de ceea ce trăiesc eu ‒ și conduc la scăderea încrederii între soți. Cauzele acestor sentimente pot fi multiple: de la lipsa de încredere în propria persoană, senzația de înstrăinare pe care o putem trăi la un moment dat în relația cu soțul/soția, senzația că nu mai suntem pe primul loc în viața sa, până la o reacție sănătoasă față de o situație care poate pune cu adevărat în pericol căsnicia.
Până la urmă, gelozia este sănătoasă ori nesănătoasă?
Dacă este vorba despre o gelozie sănătoasă, ea reprezintă o reacție firească față de o situație real amenințătoare pentru căsnicie. Atunci, ea te va ajuta să îi arăți soției/soțului că ești implicat(ă) și că îți pasă mult de relația voastră. De asemenea, această reacție îți poate proteja căsătoria de amenințări ce vin din exterior, poate ajuta la rezolvarea micilor probleme, înainte ca acestea să devină foarte mari, crescând gradul de încredere și de comunicare. În astfel de situații este important ca soțul/soția să acorde toată atenția acestor semnale venite din partea celuilalt, să înțeleagă motivul care stă în spate și să încerce să ia măsuri, sporind în același timp vigilența față de potențialele provocări din exterior.
Iată și câteva indicii pentru a recunoaște gelozia nesănătoasă care erodează, degradează din interior căsătoria: te îndoiești în mod eronat de buna credință a soțului/soției și îl/o îndepărtezi în mod constant, te simți neimportant(ă), lipsit(ă) de valoare, te simți frustrat(ă), copleșit(ă) de situație, ai o dorință puternică de a controla și aveți mai puțină intimitate sexuală.
Având în vedere că această stare îl afectează în egală măsură atât pe cel care simte toate acestea, cât și pe celălalt soț, vom prezenta pe scurt câteva sugestii pentru ambii, menite să le îmbunătățească relația.
Dacă ai un soț gelos, este important în primul rând să evaluezi pentru a vedea ce anume din comportamentul tău îi provoacă reacția. Oprește pentru o perioadă activitatea respectivă și explică-i faptul că îi acorzi prioritate în fața celorlalte activități; exprimă-ți în permanență dragostea față de el/ea, discută în mod deschis despre problemă, încercând să găsiți amândoi o soluție.
Dacă cea/cel geloasă/gelos ești chiar tu, iată ce ai putea să faci pentru reducerea tensiunii și îmbunătățirea relației: încearcă să discuți cu persoane de încredere ‒ s-ar putea să îți dai seama că gelozia este problema ta; fii sincer(ă) cu tine pentru a vedea care este cauza sentimentelor tale, evită să fii manipulativ(ă), încearcă să te apropii mai mult de Dumnezeu, roagă-te pentru căsnicia ta, încearcă să vezi părțile pozitive ale omului alături de care ai primit Taina Cununiei, și pe care suspiciunea ta cel mai probabil le-a întunecat, și exprimă-ți în mod deschis sentimentele.
(Sursa: Doxologia.ro)