Plățile din fonduri structurale către România vor fi de minim 2 miliarde de euro în acest an, a declarat directorul executiv al GEA, Dragoș Pîslaru, arătând că mai importantă decât valoarea sumelor atrase este calitatea proiectelor și efectele acestora în economie. „Plățile de fonduri structurale vor fi de cel puțin 2 miliarde de euro în acest an. Totuși, estimările nu au o relevanță foarte mare, ci vreau să văd latura calitativă, respectiv că se deschid șantiere, că se angajează oameni, etc”, a spus Pîslaru pentru MEDIAFAX.
El a explicat că problema absorbției trebuie discutată din punctul de vedere al cantității, respectiv suma de bani utilizată, dar și al calității, respectiv modul în care sunt utilizate fondurile.
„În 2008 a fost deschisă suma de 1,014 miliarde de euro, iar în 2007 nu s-a utilizat nimic. Valoarea proiectelor depuse a fost de 1,937 miliarde de euro, iar cele eligibile au totalizat 535,9 milioane de euro. Dintre acestea, 100 de milioane de euro au fost contractate și nu s-a efectuat nici o plată”, a arătat oficialul Grupului pentru Economie Aplicată (GEA), în cadrul seminarului „Franța – România: împreună în Europa în fața crizei”.
El a menționat că, totuși, România nu a pierdut „nici un ban” până în prezent și că sumele pentru 2007 vor fi irosite doar dacă nu vor fi trase până la 31 decembrie 2011.
Legislația europeană prevede că fondurile alocate anilor 2007, 2008, 2009 si 2010 pot fi trase pe o perioadă de până la patru ani, în timp ce fondurile alocate anilor 2011, 2012 si 2013 pot fi
trase pe o perioadă de până la trei ani.
Alocarea totală de fonduri structurale pentru România este de 19,2 miliarde de euro, dintre care 1,2 miliarde de euro pentru mediul productiv, circa 1,3 miliarde de euro pentru training și alte alocări indirecte prin contracte de lucrări de infrastructură sau prestări servicii pentru beneficiarii publici/privați.
„Suma este însemnată, dar nu este foarte mare dacă raportăm la numărul de locuitori. Cehia are de cinci ori mai mult ca România dacă luăm în calcul acest indicator”, a arătat Pîslaru.
El a mai arătat că temerea că sectorul privat din România nu știe și nu poate să facă proiecte este „total falsă”.
„Proiecte există, dar peste 50% din acestea sunt respinse pentru chestiuni administrative, respectiv că lipșește un document. Acestea nici nu se deschid”, a explicat Pîslaru.
Explicația oficială pentru această situație este că nu există suficientă experiență în piață în pregătirea de proiecte, dar Pîslaru consideră că o explicație alternativă ar fi documentația greoaie și stufoasă, precum și comunicarea slabă cu beneficiarii potențiali, cu cei care au depus proiecte și cu firmele de consultanță.
Astfel, de exemplu pe segmentul întreprinderilor mari au fost depuse anul trecut 123 de proiecte, prin care se solicitau 215 milioane de euro, care reprezintă aproximativ 36% din alocarea totală din perioada 2007-2013, de 601 milioane de euro.
Întreprinderile mijlocii au depus în 2008 un număr de 572 de proiecte, prin care se cereau 622 de milioane de euro, în timp ce companiile mici au realizat 676 proiecte și au solicitat tot 622 de milioane de euro.
Oficialul GEA a realizat o analiză în legătură cu problemele existente la nivelul absorției fondurilor europene și a formulat mai multe recomandări pentru îmbunătățirea situației.
Astfel, el a atras atenția că există, printre altele, probleme de structură instituțională (este nevoie de claritate și stabilitate), de resurse umane (necesitatea unei planificări mai adecvate), de lichiditate și garanții, simplificare administrativă, de reglementare (nevoie de legislație privind Parteneriatul-Public-Privat),
Pîslaru recomandă rezolvarea problemelor de evaluare/selecție, pregătirea personalului pentru implementare/monitorizare, implicarea Guvernului prin CEC / Eximbank și discuții cu restul sistemului bancar pentru a debloca creditele, folosirea de garanții pentru IMM, etc.
