Durerile sâcâitoare de stomac cauzate de gastrită …
Două treimi din adulți prezintă semnele unor afectări ale mucoasei gastrice
Prinși în vârtejul grijilor cotidiene, grăbiți să ajungem dimineața la lucru, îngrijorați de diferite probleme, uităm adesea de propria persoană, de mesele regulate și de regimul sănătos de viață. Pe neașteptate, ne trezim într-o bună zi cu dureri sau arsuri sâcâitoare în zona stomacului, pe care, oricât le-am ignora, nu ne mai dau pace.
Inflamarea mucoasei gastrice sau a celei duodenale poartă numele de gastrită. De cele mai multe ori, în cazul gastritei, apar un soi de arsuri în coșul pieptului (pirozis) însoțite de regurgitații amare și senzație de balonare. Dacă boala evoluează pot apărea și grețuri sau, în cazurile mai grave, vărsături. Caracteristică este apariția complet întâmplătoare a durerilor sau arsurilor. În multe cazuri, boala poate evolua fără simptome și se poate vindeca prin cicatrizare sau se poate agrava, prin hemoragii sau perforații. Cercetări recente au arătat că două treimi din adulți prezintă semnele unor afectări ale mucoasei gastrice descoperite absolut întâmplător. Inflamația poate fi produsă de mai mulți factori: stres, abuz de băuturi alcoolice (gastrita etanolică), tutun, cafea, abuz de medicamente – în special antiinflamatorii (aspirină, fenilbutazonă, indometacin etc.), o proastă igienă a alimentației, cu nerespectarea orelor fixe de masă, stresul, consum de alimente iritante (sosuri picante, condimente, sare, prăjeli, tocături), infecția cu bacteria Helicobacter Pylori, lipsa fructelor și legumelor din meniul zilnic, probleme de dentiție – care împiedică mestecarea corectă a alimentelor. Anumite tulburări biliare (refluxul bilei în stomac) pot duce la iritarea mucoasei gastrice. Unii specialiști susțin că neglijarea afecțiunii și cronicizarea acesteia pot duce la transformarea inflamației în adenocarcinom (cancer). În timp, din cauza microhemoragiilor provocate la nivelul mucoasei gastrice, pot să apară anemia, iar în cazurile agravate, hemoragii masive.
Analize și diagnostic
Important pentru medic este dacă astfel de simptome au mai existat vreodată, dacă bolnavul a mai avut probleme cu stomacul, dacă durerile apar la intervale regulate sau sunt complet neregulate, dacă sunt legate de ceva anume (le declanșează sau le calmează ceva anume), dacă cineva din familie a mai avut probleme cu stomacul, dacă au existat vărsături sau scaune cu sânge. Cea mai importantă investigație este endoscopia (vizualizarea mucoasei stomacului cu ajutorul unei camere video situate la capul unui tub) și biopsia, care tranșează diagnosticul și arată direct medicului dacă este vorba de o gastrită, o duodenită, de o esofagită de reflux, de un ulcer incipient sau de o altă complicație. Atunci când endoscopia nu este posibilă, se face o radiografie cu bariu.
În alimentație sunt interzise supele de carne sau de oase, borșul, brânzeturile fermentate sau foarte sărate, pâinea proaspătă, fructele uleioase. Zaharurile sunt contraindicate, deoarece favorizează dezvoltarea bacteriei H. pylori. De asemenea, toate gusturile puternice – în special cele picante – produc reactivarea bolii prin creșterea secreției acide. Sunt indicate laptele și produsele lactate nesărate și degresate (urdă, caș dulce de vacă, brânza proaspătă de vacă, chefir), sucul proaspăt de cartofi, sucul proaspăt de varză albă crudă sau sucul proaspăt de morcov, înainte de mese.
Tratament
În cazul gastritelor se administrează medicamente antiacide (au rolul de a anihila secreția hiperacidă – dicarbocalm, bicarbonat de sodiu), antisecretorii (ce acționează pe receptorii histaminici – ranitidină sau famotidină, ori inhibitori ai pompei protonice – omeprazol), iar în cazul infecției cu Helicobacter, tratament antibiotic cu amoxicilină și metronidazol. Regimul alimentar și igiena alimentației sunt de asemenea esențiale pentru reușita tratamentului.
Sursa: www.adevarulonline.ro
