La Curtea Domnească din municipiul Suceava au început deja lucrările pentru construcția gardului care va proteja monumentul și va asigura aspectul estetic pe latura dinspre bulevardul Ana Ipătescu.
Lucrările sunt în atenția arheologilor
Gardul, care constituie o investiție a municipalității, cu o valoare estimată de circa 100.000 lei, va urma traseul soclului din piatră anterior și va fi realizat, pe o fundație din beton armat, tot din piatră și înălțat cu plase din fier forjat, reproducând modelul gardului ce împrejmuiește perimetrul Bisericii Nașterea Sf. Ioan Botezătorul (sau a „Coconilor”), situată de cealaltă parte a bulevardului.
În prezent, după ce a fost demantelat brâul din piatră care limita perimetrul sitului, se execută săpăturile pentru fundație.
Directorul Complexului Muzeal Bucovina (CMB) Suceava, Constantin-Emil Ursu, spune că lucrările, care sunt în atenția arheologilor, nu vor afecta situl atâta timp cât se realizează pe un traseu care a mai fost săpat anterior.
Gardul va asigura aspectul estetic al zonei și vizibilitatea ruinelor Curții Domnești
Construcția acestui gard „în oglindă”, care va fi identic cu cel situat de cealaltă parte a bulevardului Ana Ipătescu, va asigura aspectul estetic al zonei precum și vizibilitatea ruinelor Curții Domnești, ruine ascunse de ani buni privirii de gardul din panouri metalice în spatele căruia vegetația a invadat vestigiile istorice.
Curtea Domnească din Suceava, ridicată de domnitorul Petru I Mușat în jurul anului 1386, a suferit de-a lungul veacurilor o serie de transformări și a fost remodelată esențial cel puțin în două rânduri, în vremea lui Ștefan cel Mare și în timpul domniei lui Alexandru Lăpușneanu, ultimul mare ctitor al ei fiind Vasile Lupu.
Părăsită total la sfârșitul sec. al XVII – lea, Curtea Domnească s-a ruinat și a intrat în atenția cercetătorilor și restauratorilor abia la începutul anilor 50’ ai secolului trecut.
Schimbarea la față a sitului arheologic
Aflată în plin centrul urbei, Curtea Domnească, care a fost cercetată în câteva campanii arheologice (campanii care au fost urmate de o serie de lucrări de restaurare, care s-au oprit, însă, din lipsă de fonduri), a favorizat în ultimii ani, în perimetrul împrejmuit cu gardul din panouri metalice al firmei RESTACO, aciuirea în baraca părăsită a organizării de șantier a unor oameni lipsiți de adăpost și a câinilor comunitari, care au transformat situl istoric într-o adevărată groapă de gunoi.
Perimetrul monumentului, care aparține municipalității, a fost salubrizat în câteva rânduri, iar CMB Suceava a venit, cu câțiva ani în urmă, cu propunerea amenajării sitului într-un parc arheologic care ar fi fost primul de acest fel din țară.
Demarate în preajma sărbătorii „Schimbării la față”, lucrările de construcție a gardului vor avea ca rezultat și…schimbarea la față a sitului arheologic, care nu va mai putea fi lăsat de izbeliște.
