Regulile după care se fac în România întreruperile de sarcină la cerere ar putea fi schimbate prin adoptarea unui proiect inițiat de deputații PDL Sulfina Barbu și Marius Dugulescu, care doresc ca, în viitor femeile, să apeleze și la serviciile unui psiholog înainte de a face avort scrie „Gândul”.
Dacă până în prezent avortul voluntar era un act consimțit între pacientă și medicul ginecolog, deputații PDL Sulfina Barbu și Marius Dugulescu, inițiatorii proiectului, doresc ca în viitor femeile să apeleze și la serviciile unui psiholog înainte de a face o întrerupere de sarcină. Acesta ar trebui să le consilieze în privința riscurilor medicale și psihologice la care se expun în momentul în care apelează la această procedură. Apoi, psihologul trebuie să le dea femeilor care doresc să facă întrerupere de sarcină un certificat, fără de care acestea nu vor mai putea face avort, mai arată propunerea de act normativ, susținută de 51 de deputați și senatori.
Dacă această lege, publicată pe site-ul Camerei Deputaților, va fi adoptată, întreruperea de sarcină nu se va mai putea face doar în urma unei programări la medicul ginecolog, indiferent dacă acesta lucrează în sistemul de stat sau la privat, scrie „Gândul”.
Concret, înainte de a face un avort, româncele vor trebui să obțină un certificat de la un psiholog, după ce au făcut cel puțin o ședință de consiliere. În cadrul acesteia, femeii i se vor prezenta și fotografii sau filme despre ceea ce presupune întreruperea de sarcină și se va uita la ecografia embrionului pe care îl poartă în pântece. După respectiva ședință, femeia va trebui să aștepte cinci zile, timp în care inițiatorii legii susțin că ea va reflecta la lucrurile discutate în timpul ședinței de consiliere. Abia după aceea va putea să facă întreruperea de sarcină, dacă încă își dorește acest lucru. Potrivit proiectului de lege, decizia de a face sau nu avort va aparține exclusiv femeii.
Parlamentarii au motivat propunerea unei astfel de legi din cauza numărului mare de avorturi înregistrate la noi în țară, în special în rândul femeilor tinere și care se află la prima sarcină. Datele statistice arată că pe teritoriul României din 1958 și 2008 s-au înregistrat 22.178.906 de întreruperi de sarcină, potrivit datelor furnizate de Asociația ProVita, care citează Centrul de Calcul, Statistică Sanitară și Documentare din cadrul Ministerului Sănătății.
Statisticile privind avortul la noi în țară mai arată că, după 1990, rata întreruperilor de sarcină este în scădere. În această perioadă s-au efectuat în jur de 7 milioane de întreruperi de sarcină. Cu toate acestea, România ocupă un loc fruntaș la acest capitol, cu 32 de avorturi la 100 de sarcini, se arată în materialul publicat de „Gândul”.
Actuala lege a avortului prevede ca întreruperea de sarcină la cerere să se facă cel târziu în cea de-a 12 săptămână de sarcină, mai exact până la sfârșitul primului trimestru. În cazul în care gravida este minoră, pacienta va avea nevoie și de consimțământul părintelui sau al tutorelui pentru a face recurge la acest act medical.
Mai există cazuri când se pot face întreruperi de sarcină și atunci când sarcina este înaintată, în cazul avortului terapeutic. În astfel de situații medicul decide să apeleze la această metodă pentru că sarcina pune în pericol sănătatea viitoarei mame.
Sulfina Barbu, unul dintre inițiatorii acestei legi, a declarat pentru „Gândul” că femeile trebuie să fie conștiente de tot ceea ce presupune efectuarea unei întreruperi de sarcină. „Din păcate, avortul este măsura cea mai folosită în România împotriva unei sarcini nedorite, în condițiile în care există măsuri contraceptive mult mai sănătoase și mult mai ieftine. De exemplu: o întrerupere de sarcină costă 200 de lei, în timp ce un sterilet 18 lei. Am decis să inițiem un astfel de act normativ în primul rând gândindu-ne la criza demografică și la impactul pe care acest act medical îl are asupra sănătății femeii”, a declarat deputatul pentru „Gândul”.
Deputatul PDL a mai precizat că acest act normativ va ajuta și la informarea femeilor din mediul rural despre cum pot preveni o sarcină nedorită și despre riscurile la care acestea se expun atunci când decid să facă avort. „Întreruperile de sarcină reprezintă un factor agravant și probabil este una din cauzele pentru care în România incidența deceselor de cancer de col uterin și de cancer mamar este atât de mare. Nimeni nu este pentru întrezicerea avorturilor. Nici vorbă. Dar, cred că înființarea cabinetelor de consiliere pe întreg teritoriul țării poate să ajute la conștientizarea riscurilor la care femeile se expun atunci când iau o astfel de decizie”, a afirmat Barbu.
Consilierea „în criza de sarcină” va fi făcută de un psiholog sau de un cadru medical. Acest tip de consiliere presupune cel puțin o ședință, în funcție de dorința gravidei, dată de la care începe să curgă perioada de gândire.
În cadrul întâlnirilor cu psihologul, femeia va fi informată despre impactul emoțional pe care întreruperea de sarcină îl are asupra psihicului, dar și despre riscurile medicale pe care avortul le presupune, pe termen scurt și lung, printre care se numără leziuni ale colului uterin, perforarea uterului, lezarea intestinelor sau a altor organe abdominale, infecții, hemoragii, risc crescut de viitoare sarcini extrauterine și chiar infertilitate.
Un alt punct al ședinței de consiliere mai presupune ca pacientelor să li se explice cu ajutorul unor fotografii sau imagini video procedura medicală de avort. Ele vor primi informații despre dezvoltarea embrionului din momentul conceperii copilului și până la naștere, cu ajutorul unui scurt material video și „li se va sublinia faptul că încă din momentul conceperii embrionul este o ființă umană în sensul deplin al cuvântului, a cărei viață va înceta în urma procedurii medicale”, mai arată actul normativ.
De asemenea, femeia va mai primi rezultatele ecografiei sub formă de fotografie sau imagini video, iar consilierii vor cerceta care sunt cauzele care au determinat-o pe aceasta să apeleze la un avort.
Înainte de a lua decizia de a întrerupe sarcina, psihologii îi vor mai oferi femeii și alternative la avort, precum posibilitatea de încredințare a copilului spre adopție, darea micuțului în asistență maternală sau în plasament, creșe cu program săptămânal.
Marius Spânu, deputat PDL și unul dintre susținătorii acestei legi, a declarat pentru „Gândul” că acest act legislativ le va fi de mare ajutor femeilor. „Multe din femeile care recurg la avort nu au minimul de suport. Psihologic nu este un lucru foarte ușor. Există riscul apariției regretelor, așa cum există și riscul să nu mai poată să rămână însărcinate. Toate aceste riscuri există și ele trebuie prezentate femeilor. Consider că această lege va ajuta la stoparea avalanșei de întreruperi de sarcină la cerere”, a spus deputatul.
Deputatul Spânu a mai vorbit și despre măsurile pe care noua lege le-ar putea include, în cazul în care medicul va accepta să facă un avort fără ca pacienta să aibă certificatul de consiliere. „Legea este abia la început. Trebuie întrunite mai multe comisii și trebuie să parcurgă mai mulți pași înainte de a intra în vigoare. Unii dintre colegii mei au propus ca medicilor care vor accepta să facă un avort fără ca pacienta să aibă certificatul să li se diminueze salariul, să fie mustrați disciplinar sau chiar să li se interzică pe o perioadă de timp determinată să mai profeseze. Deocamdată nu s-a stabilit nimic concret”, ne-a menționat Marius Spânu.
Dincolo de cei 51 de deputați și senatori care susțin această lege, actul normativ este sprijinit și de zece organizații nonguvernamentale, printre care se numără și Federația Organizațiilor Ortodoxe Pro-vita din România, Fundația Pro Vita Medica din Timișoara, Asociața Creștină Arsenie Boca, Centrul Noua Speranță din Deva și Alianța Familiilor din România.
Președintele Asociației Creștine Arsenie Boca, Cristian Filip, a declarat pentru „Gândul” că țara noastră are nevoie de o astfel de lege. „România este pe primul loc în ceea ce privește numărul de avorturi la nivel european. Și dacă suntem atenți la ceea ce înseamnă avortul, aflăm că avortul este un act de crimă. Astfel, România este pe locul I la crime în Europa. Nu este nicio diferență dintre un copil de trei ani și unul de o lună, două sau trei aflat în stadiul embrionar. El respiră acolo în burtica mamei. Aici este toată problema. Din păcate, nu ne dăm seama de faptul că un copil are dreptul la viață înainte de a se naște. Susținem o astfel de inițiativă legislativă deoarece considerăm că mamele nu sunt în cunoștință de cauză atunci când apelează la întreruperea de sarcină. Noi ne dorim ca prin aceste măsuri femeile să conștientizeze riscurile la care se expun”, a spus Cristian Filip.
Medicii ginecologi sunt de părere că adoptarea unei astfel de legi nu va duce la diminuarea numărului de avorturi și nici la creșterea natalității. „Înainte de începerea procedurii de întrerupere de sarcină eu, ca medic, sunt obligat să informez pacienta despre riscurile la care se expune. Aceasta ia la cunoștință aceste lucruri și mai mult semnează. Toate întreruperile de sarcină se fac cu semnătură. Tot ce va face această lege este să complice lucrurile și va fi foarte greu de pus în practică. O femeie care este hotărâtă că vrea să facă un avort o va face, indiferent dacă va vedea imagini șocante sau dacă va sta să reflecteze asupra gestului ei timp de 5 zile”, a declarat pentru „Gândul” dr. Gabriel Lemnete, medic ginecolog la Spitalul Polizu.
Specialistul a precizat că femeile care trec printr-o astfel de situație au nevoie de susținere și consiliere psihologică după efectuarea actului medical. „Majoritatea femeilor care fac avort nu o fac din propria dorință. Nu este o decizie proprie a ei. Are o presiune provocată de mediul în care trăiește. Familia, soțul, mama, tata, mătușa, dar și societatea. Societatea care o condamnă dacă are un copil și nu este măritată. Toată lumea o arătă cu degetul. Mai bine parlamentarii ar elimina constrângerile impuse de angajator, care îți spune că în primul an de când te-ai angajat la ei nu trebuie să rămâi însărcinată, deoarece, în caz contrar, îți pierzi locul de muncă”, ne-a mai spus medicul.
Ginecologul Lemnete spune că, din punct de vedere tehnic, această lege va fi greu de aplicat. „O femeie își dă seama că este însărcinată atunci când este în săptămâna a cincea sau a șasea. Se duce la ginecolog, iar apoi la la cabinetul psihologului, unde își face programare. Așteaptă câteva zile, poate chiar o săptămână, iar după ce a fost consiliată mai așteaptă încă cinci zile. Și uite așa riscăm să ajungem cu sarcina într-un stadiu în care nu se mai poate practica întreruperea de sarcinii la cerere”, conchide medicul.
Psihologii sunt de părere că o astfel de inițiativă le-ar ajuta pe femeile tinere să nu se grăbească înainte de a lua o decizie care le-ar putea marca toată viața. „Din punctul meu de vedere, o femeie care decide să facă o întrerupere de sarcină trebuie să stea de vorbă cu un medic, un psiholog, dar și cu un preot. Sunt trei factori de care trebuie să țină cont înainte de a lua o astfel de inițiativă: medicală, psihologică și spirituală”, a declarat pentru „Gândul” psihologul Melania Ciobotariu.
Specialistul completează că dincolo de riscurile medicale, avortul marchează o femeie din punct de vedere psihologic. „Este o adevărată traumă. Femeile au nevoie de consiliere psihologică atât înainte de avort, cât și după avort. Din păcate, efectele unui astfel de gest apar pe parcurs”, precizează experta.
Întrebată despre impactul pe care imaginile pe care femeia va trebui să le vadă înainte de a face o întrerupere de sarcină odată cu intrarea în viguare a acestei legi, Melania Ciobotariu a spus că nu vor șoca. „Cel mai probabil vor crea o stare de teamă asupra actului, dar nu le va speria atât de tare încât să rămână cu sechele. Cel mai probabil vor avea același impact asupra psihicului cum au avut și imaginile de pe pachetul de țigări. Unii s-au lăsat, dar cei mai mulți au în continuare acest viciu”, a conchis psihologul.
Potrivit actului normativ, certificatul de consiliere pentru criza de sarcină trebuie să conțină în mod obligatoriu numele și prenumele pacientei, vârsta și adresa acesteia, vârsta sarcinii, perioada de consiliere urmată – respectiv data primei ședințe de consiliere, câte nașteri a mai avut în trecut, la a câta întrerupere de sarcină este, dar și dacă a avut sau nu pierderi de sarcină în trecut.
