Renumitul academician Răzvan Theodorescu descria Biserica monument UNESCO de la Pătrăuți, cel mai vechi lăcaș de cult rămas de pe vremea lui Ștefan cel Mare, drept „emblema ortodoxiei românești”.
Acel lăcaș de cult, cu o valoare arhitecturală și iconografică deosebită, a fost scos din anonimat în ultimii de ani datorită preotului Gabriel Herea, care slujește la Pătrăuți din toamna anului 2003.
„Țin minte că am venit și m-am urcat pe dulapurile care erau prin biserică, spre stupefacția pălimarului, și am început să-mi desenez pe caiet ce era pe pereți”, își începe povestea preotul care este și ghid și doctor în istoria artei.
Recunoaște că la început nu i-a fost deloc ușor.
Înainte de venirea sa la Pătrăuți, alți preoți nu s-au înghesuit să stea prea mult la această parohie mică, într-o localitate în care creștin-ortodocșii sunt minoritari. Picturile era șterse și acoperite de vreme.
„Am găsit la Pătrăuți o bisericuță mică, am găsit la Pătrăuți o biserică cu pictură acoperită de praf, de fum și de săruri. Nu ne puteam bucura atunci de moștenirea lăsată de Sfântul Ștefan cel Mare. Am găsit la Pătrăuți o stare conflictuală în interiorul comunității”, își amintește Gabriel Herea.
Academicianul Răzvan Theodorescu: „Biserica poate să fie mândră că are un asemenea slujitor”
Au trecut 11 ani de atunci, iar astăzi, micuța biserică de la Pătrăuți a prins din nou viață, în urma amplelor lucrări de restaurare efectuate acolo.
„Restaurarea a început odată cu venirea mea la Pătrăuți, nu e meritul meu, e meritul ÎPS Pimen și al ministrului de atunci al Culturii, Răzvan Theodorescu. Ei au hotărât să înceapă restaurarea bisericii de la Pătrăuți”, spune cu modestie părintele, lăudat de academicianul Răzvan Theodorescu la lansarea celei mai recente lucrări ale sale, cartea „Mesajul eshatologic al spațiului liturgic creștin”: „Lectura cărții părintelui Herea a fost pentru mine o reală plăcere intelectuală, vă felicit părinte, biserica poate să fie mândră că are un asemenea slujitor, un slujitor care nu întâmplător se află în ceea ce pentru mine este emblema bisericii, emblema ortodoxiei românești, micuța Pătrăuți”.
Directorul Muzeului Bucovinei: „Nu știam dacă dânsul lucrează la o agenție de turism sau este preot la Pătrăuți”
Restaurarea începută în 2003 este astăzi aproape finalizată.
Pictura de la Pătrăuți a relevat conexiuni culturale extraordinare.
Preotul a conștientizat imensa responsabilitate pe care o are față de cei care vin să înțeleagă picturile de la Pătrăuți.
„Am făcut un doctorat în istorie artei pentru a înțelege ce este în spatele mesajului iconografic… și pentru a le oferi și celor care vin aici un ghidaj, de ce nu, spiritual competent și real”, mărturisea fața bisericească.
Preotul Herea nu a ezitat să se transforme și în agent de turism pentru ca lumea să afle de biserica de la Pătrăuți, iar oamenii care îl apreciază nu sunt greu de găsit.
Emil Ursu, directorul Muzeului Bucovinei, a declarat: „Discutam cu părintele și nu știam dacă dânsul lucrează la o agenție de turism sau este preot la Pătrăuți. Eu nu mai cunosc alt caz în Bucovina sau în România de preot care să identifice mijloace financiare pentru tot felul de materiale de promovare, materiale distribuite de preot în parcările diverselor mănăstiri cu vizitare importantă”.
Străinii, mai interesați decât românii de „comoara” de la Pătrăuți
La Biserica de la Pătrăuți se găsește tabloul votiv cu Ștefan cel Mare și familia sa. Există doar trei imagini pictate cu chipul domnitorului din perioada vieții sale.
„Toate cele trei imagini seamănă între ele, avem încredere că ele trimit la realitatea vizuală a Sfântului Voievod Ștefan”, ne explică preotul Herea.
Ștefan cel Mare a construit în 17 ani peste 40 de biserici din piatră, iar prima este cea de la Pătrăuți. Ce a urmat sunt variațiuni după Pătrăuți.
Numărul de turiști a crescut de la an la an, însă biserica de la Pătrăuți este încă departe de un turism de masă. Asta în primul rând din cauza poziționării geografice nu foarte prielnice.
„Cei care vin cu autocarele două zile nu ajung niciodată la Pătrăuți”, argumentează preotul Herea.
Aici vin oameni care au citit despre Pătrăuți și vor să vadă sau să afle mai multe, așa-numiții consumatori de turism cultural.
Surprinzător sau nu, străinii sunt uneori mai interesați de biserica de la Pătrăuți.
Casa parohială, transformată în muzeu
Preotul Herea nu s-a mulțumit însă doar cu extraordinara moștenire medievală.
A ridicat o nouă biserică pentru slujbele din fiecare duminică și o clădire cu câteva spații de cazare pentru un proiect intitulat Școala de Vară, un spațiu didactic de întâlnire pentru descifrarea și învățarea simbolurilor din icoanele medievale.
În acest an, cu ocazia Zilei Copilului, preotul Herea a avut inițiativa de a organiza un eveniment de amploare pentru cei peste 600 de copii din comunitatea de romi din Pătrăuți. În cadrul unui proiect în care s-au implicat și Monitorul de Suceava și Inspectoratul pentru Situații de Urgență Suceava, s-au organizat jocuri, întreceri sportive, ateliere de prim-ajutor, iar fiecare participant a primit o masă caldă și cadouri.
Cea mai importantă realizare este însă transformarea casei parohiale vechi de 200 de ani într-un muzeu care reconstituie atmosfera unei case parohiale de secol XIX.
Preotul Herea a scris cărți și este colaborator la foarte multe titluri.
El a înființat și o editură a parohiei, Heruvim, care a tipărit lucrări semnate de el, dar și de alți autori, cărți de spiritualitate legate de cultura medievală moldovenescă.
