Scriu cu întârziere despre o carte care mi-a fost trimisă, cu dedicație prietenească, prin artistul plastic Radu Bercea, de către protagonistul acesteia, caricaturistul Gabriel Bratu.
Apărută în acest an la Editura AIUS Craiova (Colecția „Oltenia culturală”), cartea „Gabriel Bratu, o monografie” – al cărei autor este Dodo Niță, criticul și istoricul român din domeniul benzilor desenate, organizator de saloane și expoziții naționale și internaționale în domeniu și important promotor al francofoniei prin intermediul benzilor desenate – marchează momentul aniversar al împlinirii vârstei de 80 de ani de către longevivul caricaturist craiovean.
Personalitate cu activitate complexă, Gabriel Bratu (pe care l-am întâlnit de multe ori, în calitate de membru al juriului de caricatură la Festivalul Internațional de Grafică Satirică și Literatură Umoristică „Umor la… Gura Humorului”) este, așa cum singur se caracteriza cu câțiva ani în urmă, „al doilea caricaturist din România după Albert Poch, ca vârstă, și după Ștefan Popa Popa’S, ca volum”.
Grafician, profesor la Școala de Artă „Cornetti”, actor, ilustrator, secretar general de redacție la Editura „Scrisul Românesc”, organizator de saloane și expoziții de caricatură (de mai bine de un deceniu organizează la Craiova Salonul Internațional de Caricatură „Nicolae Petrescu-Găină”), realizator de emisiuni radio și organizator de festivaluri de muzică populară, Gabriel Bratu a trecut pragul vârstei octogenare cu seninătatea și înțelepciunea conferite de convingerea că „nu trebuie să tragi pe dreapta, cum se spune, să mergi înainte, să fii mereu activ, să ai mereu ce face, să te gândești încă de azi ce vei face mâine, să fii în permanență în priză”, pentru că „dacă te oprești, urmează oprirea definitivă”.
Apărută la rândul său cu întârziere (cuvântul introductiv „Auzit-ați de-n oltean / Un oltean, un craiovean…” îi aparține lui Albert Poch, „ultimul mohican al generației de aur a caricaturii românești” – care a trecut între timp în lumea umbrelor), cartea, care conturează profilul distinsului „Cetățean de Onoare” al Craiovei, cuprinde
o „Cronologie”, care prezintă datele biografice ale artistului, un interviu pe care Gabriel Bratu i l-a acordat autorului în anul 2005, o secțiune „Gabriel Bratu în viziunea prietenilor săi”, urmată de o scurtă istorie sentimentală a caricaturii românești intitulată „Penițe de aur” (în care Gabriel Bratu aduce în atenție nume mari ale graficii satirice de la Nicolae Petrescu-Găină și Francisc Șirato, la Silvan Ionescu, Eugen Taru, Nell Cobar, Cik Damadian și Matty Aslan, la Albert Poch, Octavian Bour, Constantin Ciosu, Mihai Stănescu… dar și Vasile Crăiță-Mândră, Viorel Corodescu COV, Horațiu Mălăiele și Ștefan Popa Popa’S – portrete apărute între anii 2008-2016 în publicația craioveană „Cugetul” – revistă a Cenaclului Epigramiștilor Olteni), titluri, premii, mențiuni primite de-a lungul activității, o „Bibliografie” cu lucrările lui Gabriel Bratu și un succint „Album” de caricaturi.
Având pe coperta I portretul lui Gabriel Bratu realizat de M. Pascu, cu o prezentare artistică de Lucian Florin Rogneanu, monografia realizată de Dodo Niță constituie un omagiu prietenesc adus unui caricaturist octogenar care se consideră cu umor tot „o tânără speranță a caricaturii românești”, care încă n-a spus tot ceea ce avea de spus și care n-a acceptat organizarea unei expoziții retrospective, „pentru că, să fim serioși, încă n-am ajuns la vârsta retrospectivelor, mai am până atunci!”. Să trăiești ani frumoși și să fii sănătos, maestre Gabriel Bratu!





