Școlile profesionale, desființate din interese imobiliare și pentru favorizarea fostelor fabrici de diplome, trebuie întărite, iar liceele agricole trebuie ancorate la realitate având în vedere perspectivele politicii agricole și finanțarea pe care România ar putea-o primi din 2014.
Ministrul Educației, Daniel Funeriu, s-a întâlnit, vineri, cu Dacian Cioloș, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală.
„În discuția de astăzi (vineri – n.r.) am atins două șantiere extrem de importante la nivelul MECTS. Unul dintre ele este legat de învățământul profesional care așa cum știți a fost neglijat. Desființarea școlilor profesionale a fost făcută cu unicul scop de a duce cât mai mulți tineri pe un drum care nu este al lor către bacalaureat și universitate pentru ca fostele fabrici de diplome să aibă cât mai mulți clienți pe care să-i jupoaie de bani. Aceasta a fost politica iresponsabilă dusă la nivelul acestui minister în trecut”, a declarat ministrul Educației.
El a mai spus că dispariția învățământului profesional a fost un rău imens făcut României.
„De aceea, prevederile Legii educației naționale repun în picioare învățământul profesional din România. Nu trebuie să uităm de ce s-au desființat aceste școli profesionale, de multe ori licee agricole au fost lăsate în paragină. Ele au fost lăsate în paragină pentru interese imobiliare, interese pentru terenurile acestor licee, interese care chiar și astăzi se manifestă. Aceste interese ilegitime fie ele imobiliare, fie ale fabricilor de diplome în jurul învățământului nu mai sunt susținute la nivelul acestui minister. Da, sunt oameni inclusiv în Parlamentul României, inclusiv în rectorate, inclusiv în partide politice, care susțin perpetuarea unor astfel de politici dăunătoare României”, a adăugat Funeriu.
Prin prevederile Legii educației naționale au fost create toate premisele pentru ca învățământul profesional și tehnic să devină un motor important al dezvoltării României.
„Este evident că învățământul profesional și tehnic în domeniul agriculturii trebuie să fie o componentă esențială a educației. Iar prin modelul de școli profesionale pe care îl vom introduce începând cu anul școlar 2012-1013 vizăm exact umplerea acelor nevoilor ale sistemului agricol și o punere în acord cu piața muncii. Nu mai puțin important este domeniul cercetării agricole pentru că din 2014 încolo fonduri europene substanțiale vor fi alocate cercetării agricole. Or, fără o clarificare instituțională, fără un peisaj instituțional sănătos în cercetarea agricolă din România, nu vom putea să fim parte la această aventură a cercetării europene”, a adăugat Daniel Funeriu.
Ministrul Educației a precizat că dicuțiile pe care le poartă de multă vreme cu Ministerul Agriculturii au fost concretizate prin niște acte normative care vor începe să producă efecte din 2012.
„Este vorba aici despre certificarea institutelor de cercetare din România, proces similar clasificării universităților, finanțarea urmând a fi acordată pe bază de performanță. Deci, pe două domenii, învățământul profesional agricol, învățământul superior și cercetarea agricolă unde practic pot să spun că suntem pe aceeași lungime de undă, tratăm aceste probleme cu același dinamism”, a conchis ministrul Funeriu.
La rândul lui, Daniel Cioloș a spus că s-a întâlnit cu ministrul Educației, Daniel Funeriu, pentru a discuta problematica educației, formării profesionale și a cercetării din perspectiva agriculturii.
„Am anunțat când am prezentat reforma politicii agricole că o componentă esențială a politicii agricole după 2014 va fi partea de cercetare aplicată, contribuția cercetării și inovării în creșterea performanței, agriculturii în Uniunea Europeană. Și cred că România ar trebui să beneficieze din plin de această perspectivă pentru că restructurarea agriculturii, creșterea performanței, creșterea valorii adăugate pe producția agricolă fără implicarea rezultatelor unei cercetări performante și adaptate la nevoile producției agricole nu se va putea face sau se va face foarte greu”, a precizat Cioloș
El a ținut să precizeze că reformarea învățământului și cercetării din România este o acțiune apreciată la nivelul Comisiei Europene și că învățământul tehnic agricol din România va putea să beneficieze din plin de această reformare.
„Este o acțiune care este foarte apreciată la nivelul Comisiei Europene pentru că se înscrie în liniile directoare pe care Comisia Europeană vrea să le impună prin viitoarele programe și politici europene și după 2014 și cred că și învățământul tehnic agricol din România va putea să beneficieze din plin de această reformare pentru că are nevoie de o apropiere clară, concretă de nevoile producției agricole. Suntem astăzi în România de multe ori în situația în care producătorii agricoli se plâng că nu găsesc mână de lucru calificată pentru nevoile lor și pe de altă parte liceele agricole, școlile profesionale sunt lăsate practic afară din sistem. Deci am abordat aceste două mari teme cu domnul ministru, partea de reformare, restructurare a cercetării agricole pentru ca ea să poată să beneficieze de viitoarele instrumente ale politicie agricole comune, inclusiv și mai ales financiar și aici cred că o conclucrare cu Ministerul Agriculturii va duce în cele din urmă la restructurarea de care avem nevoie. Și apoi partea aceasta de învățământ, sigur învățământul universitar agronomic, dar mai ales partea de învățământ tehnic de care va fi mare nevoie când vom vorbi de restructurarea agriculturii în România, de crearea fermelor familiare, de creșterea preformanțelor societăților agricole”, a adăugat comisarul european.
Întrebat dacă ar fi nevoie de mai multe licee agricole, Cioloș a spus că ar fi suficient doar unul singur numai ca acesta să fie ancorat în realitatera agriciolă
„Nu știu dacă este nevoie de mai multe licee agricole dar știu că este nevoie de licee agricole mai bine ancorate în realitatea practică, în realitatea productivă. Și unul dacă ar fi e bine, măcar care să fie legat de ce se cere în producția agricolă ar fi deja un început bun. În momentul de față nu cred că putem spune că liceele agricole sunt strâns ancorate în realitatea producției agricole de astăzi”, a precizat Cioloș.
El a mai spus că a discutat cu ministru Funeriu despre datele legate de muncitori agricoli calificați, tehnicieni agricoli, chiar dacă este vorba despre un mecanizator agricol sau un tractorist.
„Noi avem o anumită imagine despre ce înseamnă tractorist de acum 20-30 de ani. Un tractorist lucrează acum aproape cu o navă cosmică. Când intri într-un tractor modern care lucrează câteva sute de hectare pe zi fără probleme este nevoie de o altă formare profesională decât cea care se acorda acum 20-30 de ani. Am vrut să-l informez pe domnul ministru despre viitoarele perspective ale politicii agricole care va finanța cercetarea aplicată, care va finanța inovarea, care va finanța formarea profesională, care va finanța instalarea tinerilor în agricultură. Și toate aceste instrumente financiare care vor fi și la dispoziția României din 2014 încolo nu vor putea fi puse în valoare dacă nu există o cercetare reformată, un sistem de învțământ profesional adaptat nevoilor din practică dacă nu există o legătură între tânărul care vrea să preia o fermă sau să lucreze într-o societate agricolă, sistemul profesional de formare de bază, de formare continuă”, a conchis Cioloș.