Legislația României în domeniul cercetării științifice a fost adusă la standarde UE, astfel că cei care au plagiat vor fi sancționați foarte aspru, putând fi protejată munca celor care erau victimele furtului intelectual, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, ministrul Educației Daniel Funeriu.
„Prin această ordonanță am adus legislația din România la standarde UE. Cei care au plagiat vor fi sancționați foarte aspru. Astfel, protejăm munca celor care erau victimele furtului intelectual. Îi invit pe toți cei care au știință de acte de plagiat și furt intelectual să ștergem împreună această pată de pe obrazul vieții academice din România”, a spus ministrul Educației.
Prin această ordonanță, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului urmărește descurajarea semnificativă a oricăror abateri de la etică și buna conduită a persoanelor care-și desfășoară activitatea în domeniul cercetării științifice, responsabilizarea instituțiilor de cercetare și a managementului acestora și stimularea creării unui “sistem imunitar” care să prevină și să sancționeze încălcări ale eticii și deontologiei profesionale în instituțiile de cercetare din România, cât și eliminarea din sistem a celor care nu înțeleg să contribuie la realizarea unui climat profesional onest și corect în instituțiile de cercetare din Romania, a adăugat ministrul Educației.
Președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică (ANCS), Dragoș Ciuparu, a precizat că ordonanța precizează și detaliază abaterile de la bună conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare care privesc aspecte strict tehnice, respectiv elaborarea și testarea de ipoteze, realizarea de calcule și măsurători, proiectarea și realizarea de experimente.
De asemenea, în ordonanță sunt precizate și detaliate abaterile de la normele de bună conduitã în activitatea de evaluare și monitorizare instituțională, de proiecte sau de persoane. Evaluarea și monitorizarea, denumite și „evaluare colegială”, constituie un element central al activității științifice, fiind singurul mijloc de cuantificare a impactului și importanței activității științifice și stând la baza tuturor mecanismelor de finanțare a cercetării.
Potrivit președintelui ANCS, textul legii înainte de modificare conținea o serie de omisiuni și formulări imprecise, iar, la nivel procedural, conținea reglementări parțiale și incomplete, motiv pentru care actul normativ a fost practic imposibil de aplicat. Ca dovadă, din cele peste 20 de sesizări depuse la CNE, în cursul anilor 2009 și 2010, nici una nu a fost analizată sau soluționată.
Acest act normativ completează prevederile Legii educației naționale, a adăugat președintele ANCS.
