În 1928, un grup de 60 de cercetători, coordonați de Dimitrie Gusti, a realizat o amplă campanie monografică la Fundu Moldovei, lăsând posterității o descriere amănunțită a localității. Satul a fost ales din toată regiunea Moldovei pentru că Fundu Moldovei era o zonă reprezentativă din punct de vedere etnografic. Așa a rămas și astăzi, la 86 de ani distanță, când la Fundu Moldovei oamenii încă merg în port popular la slujbele de la biserică, iar în localitate se păstrează cel mai vechi ansamblu artistic de amatori, „Arcanul”, din care fac parte exclusiv localnici, care duc mai departe tradiția locală fără a fi plătiți pentru asta.
De la sifilisul din 1928, la standardul de viață peste medie de azi
Dacă tradițiile au fost măcar în parte păstrate, celelalte aspecte ale vieții locale par și sunt, la 86 de ani distanță, din două lumi diferite. În 1928 grupul de cercetători coordonat de Dimitrie Gusti (de a cărui prezență la Fundu Moldovei amintește astăzi numele uneia dintre școlile gimnaziale), remarca viața foarte grea a oamenilor, de altfel specifică vremurilor de atunci, cu atât mai mult lumii rurale. Localnicii înnoptau de la bunic până la nepot într-o singură cameră, condițiile de igienă erau precare, iar hrana greu de procurat. Cercetătorii remarcau numărul mare al bolnavilor de sifilis și faptul că satul era extrem de răsfirat. Doar ultima caracteristică s-a păstrat parțial și în 2014.
Reporterii Monitorului de Suceava s-au deplasat la Fundu Moldovei pentru a face o paralelă între lumea de acum și cea din 1928. Astăzi, Fundu Moldovei este fără îndoială o comună cu un standard de viață peste medie. Peste media de azi bineînțeles, o comparație cu 1928 fiind foarte greu de realizat din toate punctele de vedere.
Oamenii au investit în case moderne și în ferme de bovine
După cum a precizat Nelu Ivanciuc, consilierul personal al primarului comunei Fundu Moldovei, Tudor Zdrob, în comună sunt înregistrați 4.200 de locuitori, care populează șapte sate: Colacu, Botuș, Braniște, Botușel, Deluț, Plai și Fundu Moldovei. Ca în mai toate comunele din județ, mulți tineri au plecat la muncă în străinătate, în Spania, Italia și mai nou în Germania. Totuși, comuna nu este atât de depopulată, consilierul Nelu Ivanciuc estimând că la muncă în străinătate sunt plecați 10-15% dintre locuitori.
„Deocamdată majoritatea celor plecați în străinătate investesc în case, avem foarte multe autorizații de construcție emise în ultimii ani. Sunt însă și tineri care s-au întors acasă și și-au făcut mici ferme de creștere a bovinelor, principala preocupare în localitatea noastră”, a precizat consilierul primarului. Agricultura a rămas principala preocupare a localnicilor, cu accent pe creșterea bovinelor. În comună nu sunt ferme mari, însă mulți localnici au ferme de dimensiuni medii, de 20-40 de bovine.
De cum intrăm în comună remarcăm pubelele pentru gunoi, dispuse la marginea drumului județean care străbate localitatea. Lângă pubele stau sacii menajeri cu deșeurile fiecărui gospodar, saci care urmau să fie ridicați de mașina de gunoi a primăriei locale, care asigură serviciul de salubritate.
Fundu Moldovei, comuna cu număr infim de asistați social
La Fundu Moldovei puțini localnici mai au toaleta în fundul curții.
„În majoritatea caselor există toaletă și apă curentă, oamenii și-au făcut instalații proprii de la sursele de apă omniprezente. Mai nou, se fac investiții și în centrale pentru încălzire”, a explicat Nelu Ivanciuc.
De altfel, standardul de viață de la Fundu Moldovei este grăitor atunci când ne interesăm de numărul de asistați social din comună. Mai puțin de 20 de familii din comună beneficiază de venitul minim garantat, iar mulți dintre acești beneficiari au probleme de sănătate. Este foarte puțin, în condițiile în care alte comune au sute de familii asistate social.
Turismul prinde contur și la Fundu Moldovei
Mai nou, comuna Fundu Moldovei începe să se dezvolte și din punct de vedere turistic. Într-o zonă foarte pitorească, Delnița, pe locul unei foste exploatări miniere, sunt ridicate în momentul de față mai multe pensiuni. Majoritatea sunt aproape finalizate. Unul dintre cei mai importanți oameni de afaceri din Fundu Moldovei, Nicolae Troașe, președintele grupului de firme Calcarul Pojorâta, va amenaja acolo și un iaz. Toate vor întregi o zonă turistică excelentă, speră localnicii. În apropiere, peste deal, se află Mănăstirea Orata, o mănăstire de maici așezată într-un cadru geografic superb.
Ce s-a făcut în comună în ultimii zece ani
Din 2004, de când este primar, Tudor Zdrob se poate lăuda cu o serie de investiții foarte importante, care pe de o parte au ridicat comuna, însă pe de altă parte au căutat să păstreze tradițiile și să nu dea uitării personajele marcante care se leagă de Fundu Moldovei.
Multe dintre drumurile comunale au fost aduse la un nivel de circulație normal pentru zona de munte, școlile au fost reabilitate, dispensarul medical a fost renovat și dotat cu încălzire centrală, blocurile din Fundu Moldovei au fost modernizate, iar terenul de sport al Școlii Gimnaziale „Dimitrie Gusti” a fost asfaltat și dotat cu nocturnă. Unul dintre cele mai importante progrese constă în reabilitarea și extinderea rețelei de iluminat public, care acoperă toate satele comunei. De asemenea, în momentul de față este în curs de realizare rețeaua de alimentară cu apă în satele Colacu și Fundu Moldovei.
În centrul satului Colacu a fost construit un monument al erorilor (al doilea din comună), odată cu el fiind amenajat un parc. Totodată, a fost amenajat parcul „Traian Popovici”. Traian Popovici, fiu al satului, care este îngropat în cimitirul din localitatea Colacu, a fost primar al Cernăuțiului în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a rămas cunoscut în istorie pentru că a salvat de la deportare 20.000 de evrei.
Fundu Moldovei se identifică cu Ansamblul “Arcanul”
Fără îndoială, Fundu Moldovei se identifică cel mai mult cu păstrarea tradițiilor în principal prin Ansamblul Artistic de Amatori „Arcanul”, cel mai vechi din Bucovina. Din ansamblu fac parte aproximativ 50 de localnici, cu vârste de la 14 până la 60 de ani. Ansamblul cu renume la nivel internațional este finanțat de la bugetul local și din contribuțiile unor sponsori, iar membrii prestează activități artistice fără a fi retribuiți pentru asta. În sat sunt trei biserici ortodoxe, două biserici adventiste și una romano-catolică.
La Fundu Moldovei se găsește și Casa Muzeu Fundu Moldovei, care impresionează prin multitudinea de exponate care amintesc de vechea viață rurală din Fundu Moldovei, de la arta meșteșugului și până la cum era amenajată o cameră a unui localnic.
Comuna Fundu Moldovei, ridicată de mai mulți agenți economici importanți
Față de alte comune, la Fundu Moldovei există destui agenți economici care au un număr important de angajați, majoritatea localnici. Pe lângă Calcarul Pojorâta, care are punct de lucru la Fundu Moldovei, angajatori importanți mai sunt societățile Rancanar SRL, unitate de debitare a lemnului, și Domarom Star SRL, care are ca profil de activitate îmbuteliere GPL.
Cele mai multe afaceri locale sunt în domeniul prelucrării lemnului, după care urmează cele din agricultură și zootehnie.
Din Fundu Moldovei este și Ioan Țăran Baciu, cel mai cunoscut producător tradițional din Bucovina.
