Funcționarii publici contrazic declarațiile președintelui Traian Băsescu privind crearea de 160.000 de locuri de muncă în administrație pentru clientela politică în perioada 2005-2008 și recomandările din raportul Băncii Mondiale privind înghețarea salariilor, a angajărilor și eliminarea sporurilor. Președintele Alianței Sed Lex, Vasile Marica, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că sistemul bugetar are 1.450.000 de salariați din care în administrația publică 175.000 de salariați (funcționari publici, personal contractual, poliția comunitară), contrazicând astfel declarațiile președintelui Traian Băsescu.
În perioada 2005-2008, au fost făcute angajări pe posturi vacante, deoarece aproximativ 45.000 de salariați din sistemul bugetar (învățământ, armată, poliție, administrație, judecătorii) au ieșit la pensie, 72.000 au plecat din sistemul bugetar în alte sectoare de activitate sau au plecat din țară. Cei pensionați plus cei care au părăsit sistemul bugetar, din cauza salarizării, reprezintă aproximativ 117.000 de salariați bugetari, a explicat Marica.
În perioada 2005-2008, a fost înființată Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură de către Gheorghe Flutur cu un număr de 5.300 angajați la care se adaugă Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit cu 870 de salariați, în total 6.200 de funcții noi în administrație.
„În concluzie, pentru rigurozitate, îl informăm pe domnul președinte, că au fost create aproximativ 6.200 de funcții noi în administrație, iar celelalte până la 160.000 cât a declarat dânsul, sunt funcții vacantate din cauza pensionării și a plecării salariaților, pentru care s-au făcut angajări noi, precum și 36.800 de funcții noi create în alte domenii: poliție, sănătate, învățământ, cercetare. De asemenea au fost scoase de la finanțare prin legea bugetului și înghețate aproximativ 145.000 de posturi din domeniul bugetar, ceea ce înseamnă că unele instituții bugetare sunt subdimensionate”, a subliniat liderul „Sed Lex”.
Alianța Sed Lex solicită președintelui Traian Băsescu și prim-ministrului Emil Boc „să nu mai vadă simplist deciziile pe care le iau și mai mult, să nu mai spună jumătăți de adevăr, fapt care este mai grav decât a spune o minciună (vezi campania electorală)”.
Marica cere, de asemenea, Guvernului mai multă rigoare în declarațiile publice, „astfel încât acestea să fie însoțite de cifre și fundamentări caracteristice unei administrații serioase”.
Băsescu a apreciat, sâmbătă, că reforma statului este esențială pentru acest Guvern și pentru majoritatea parlamentară care îl susține și că, din acest motiv, l-a bucurat invitația de a participa la ședința de sâmbătă a Guvernului în care se discută exact problemele de descentralizare și de reformare a instituțiilor statului.
„Vreau să știți că nu cred nicio clipă în menținerea unui aparat birocratic supradimensionat. Până la urmă, responsabilitatea cheltuirii banului public vine și de aici. Sigur, avem obligația să găsim formula ca și cetățenii sau structurile societății civile care reprezintă birocrația românească să fie convinse că reforma aparatului de stat trebuie făcută. V-aș spune că din 300.000 de locuri de muncă nou-create în ultimii ani, 160.000 sunt în aparatul de stat. Păi, asta e strigător la cer! Ne lăudăm cu creșterea numărului de locuri de muncă, dar noi pompăm bani de la buget în clientela politică. Asta s-a întâmplat în ultimii ani. Ori, reformarea aparatului de stat este obligatorie”, a spus Băsescu.
Referitor la raportul Băncii Mondiale, Marica a spus că acesta se construiește și în funcție de declarațiile politicienilor, „și dacă arată România ca o țară care poate fi jumulită pentru că nu există nicio politică anticriză clară, țările puternice nu vor ezita să o facă și să adâncească prăpastia dintre noi și ei”.
La rândul său, liderul Sindicatului Național al Funcționarilor Publici (SNFP), Sebastian Oprescu, afirmă că sunt nerealiste recomandările Băncii Mondiale (BM) în raportul privind limitarea sporurilor și înghețarea salariilor, precizând că salariul mediu net în funcția publică este de 1.000 de lei, iar cele 15 sporuri ale funcționarilor publici identificate de BM nu se acordă tuturor, ci doar unor categorii și niciodată mai mult de două sau trei pentru fiecare categorie, potrivit unui comunicat al SNFP, remis, luni, MEDIAFAX.
Toate sporurile însumează, conform raportului, 35 la sută din salariul de bază, adică 350 de lei, dar statul interzice funcționarilor publici să desfășoare alte activități aducătoare de venit, singura sursa fiind salariul dat de instituție, adică în medie 1.350 de lei inclusiv sporurile, precizează SNFP.
„Guvernul României folosește drept argument pentru tăierea sporurilor celor mulți, sporuri care completează firav veniturile funcționarilor publici, veniturile supărător de mari ale puținilor șefi ale agențiilor guvernamentale, precum și raportul BM, care este nedrept în criticile aduse. 35 la sută, cât reprezintă suma sporurilor, se raportează la salariul de bază de 250 de euro și nu de 2.500 de dolari sau euro, așa cum greșit cred reprezentanții Băncii Mondiale”, informează SNFP.
În opinia SNFP, tăcerea Guvernului României demonstrează intenția de a profita de Raportul Băncii Mondiale pentru diminuarea veniturilor celor care lucrează de mulți ani buni în slujba statului.
SNFP solicită premierului Emil Boc să-și respecte promisiunile făcute după întâlnirea cu reprezentanții confederațiilor sindicale cu privire la respectarea drepturilor legiferate prin legi organice, cum sunt Codul muncii, care prevede plata orelor suplimentare, statutul funcționarilor publici, care prevede suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare, statutul personalului diplomatic, care prevede sporul de limbă străină (de 10 la sută), care se acordă numai persoanelor care, pe lângă cele două limbi străine obligatorii pentru întreg personalul MAE, cunosc și sunt obligați să folosească, limbi rare, precum chineza, japoneza, araba.
Banca Mondială a recomandat autorităților române ca, pe termen scurt, să limiteze creșterea salariilor la inflație, să înghețe angajările și să înceapă un plan multianual de eliminare a sporurilor, arătând că lipsa unei strategii salariale coerente a permis sindicatelor să aibă solicitări excesive.
Într-un raport realizat pentru autoritățile române, Banca Mondială arată că absența unei strategii coerente în domeniul salarizării din sectorul public a permis sindicatelor să aibă solicitări excesive, să existe compensații inechitabile și a determinat apariția unor distorsiuni pe piața muncii.
„Costurile cu personalul consumă o componentă importantă și aflată în creștere din bugetul României. Cheltuielile agregate cu personalul au crescut cu 73% din 2005 până în 2007, în timp ce PIB a avansat cu doar 40% în aceeași perioadă. Majorarea cheltuielilor a fost determinată parțial de creșterea numărului dr posturi, în special în cadrul autorităților locale și în așa numitele sectoare speciale (poliție, jandarmerie, pompieri), însă cea mai mare pondere în avans au avut-o majorările salariale importante”, se arată în raportul BM.
Experții instituției notează că sporurile au o pondere disproporționată în valoarea finală a sumelor primte de angajații din sectorul public, peste nivelul din UE, și afectează transparența. De asemenea, remunerarea experienței nu este corelată cu performanța, iar compensațiile nu au la bază comparații cu sectorul privat.
Ca măsuri pe termen scurt, Banca Mondială recomandă limitarea creșterii salariilor cu nivelul inflației, înghețarea angajărilor și înființarea unui birou care să coordoneze reforma administrației publice, și în special a celei care vizează sistemul de compensații.
Instituția recomandă, ca măsuri pe termen mediu, stabilirea unor limite ale costurilor angajaților publici, dezvoltarea unui plan multianual pentru eliminarea sporurilor și creșterea salariului de bază ca pondere în compensația totală, implementarea unui sistem de gradare și a unor expertize care să evalueze remunerațiile primite de diverse categorii de angajați.
