Fumatul, alcoolul, alimentația nesănătoasă și activitatea fizică scăzută, principalii factori care îi îmbolnăvesc pe români și îi ucid prematur

Obiceiurile nesănătoase sunt principalii factori de risc la îmbolnăvire în România, arată un comunicat al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Suceava, bazat pe studii europene și ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). În colaborare cu furnizorii de servicii medicale din sistemul public și privat, cu autoritățile administrativ teritoriale cu asistență medicală comunitară, DSP Suceava organizează în perioada 7-14 aprilie a.c. activități de informare și conștientizare a populației și a personalului medical din medicina primară din județ, cu privire la importanța acoperirii universale cu servicii de sănătate preventive, în condițiile în care datele statistice arată o realitate îngrijorătoare.
Potrivit datelor statistice puse la dispoziție de DSP, România se situează pe locul 4 la nivelul țărilor EU28 în ceea ce privește rata standardizată de mortalitate la 100.000 de locuitori pentru decesele prevenibile, având, în anul 2015, o rată de aproximativ 1,7 ori mai mare decât media țărilor EU28.
În România, 40% din povara generală a bolii, măsurată în ani de viață ajustați pentru dizabilitate poate fi atribuită factorilor de risc comportamentali, respectiv fumatul, consumul de alcool, alimentația nesănătoase și activitatea fizică scăzută.
Scumpirea țigărilor, susținută pentru „salvarea a sute de mii de vieți”
Raportat la nivel european, cele mai importante probleme sunt reprezentate de consumul de alcool episodic excesiv, care în anul 2014 a fost de 53% în rândul bărbaților din România, cel mai mare procent din toate țările UE, respectiv de obezitatea în rândul adolescenților, care, deși se situează încă sub media UE, s-a dublat în ultimul deceniu, de la 7% în 2005-2006, la 14% în 2013-2014.
Rata standardizată de deces din România pentru mortalitatea provocată de abuzul de alcool (42 per 100 000) este cea mai ridicată în rândul țărilor UE. Cifre legate de riscul fumatului nu ne-au fost puse la dispoziție, dar specialiștii europeni în sănătate sunt de părere că prin creșterea prețului țigărilor la nivelul Uniunii Europene în medie cu 5,50 dolari ar putea fi salvate sute de mii de vieți în fiecare an. „Mai mult de 10.000 de ani de viață sănătoasă ar putea fi ”câștigați” în Europa de Vest în fiecare an, și mai mulți de atât în Europa de Est, cu costuri neglijabile, prin limitarea expunerii copiilor la publicitatea la mâncăruri și băuturi bogate în sare, zahăr și grăsimi. Reducerea aportului de sare prin reglementare și reformularea produselor alimentare a condus la câștigarea a 44.000 de ani de viață sănătoasă în Anglia, concomitent cu o reducere a costurilor în sistemul medical care a depășit cu mult costurile de implementare a programului de reducere a aportului de sare. Accidentele rutiere implică costuri de până la 3% din produsul intern brut al țărilor europene, costurile măsurilor care se adresează aceste evenimente putând fi acoperite într-o perioadă de 5 până la 10 ani. Beneficiile economice și cele legate de sănătate generate de reglementarea expunerii copiilor și adulților la substanțe chimice periculoase depășesc de 10 ori costurile implementării unor astfel de măsuri de reglementare”, a arătat directorul executiv al DSP Suceava, dr. Liliana Grădinaru.
Cifrele arată, de asemenea, că în România, mai mult de 12% din populație are cheltuieli de sănătate din buzunar care reprezintă mai mult de 10% din bugetul gospodăriei și mai mult de 2,3% din populație are cheltuieli de sănătate din buzunar care reprezintă mai mult de 25 % din bugetul gospodăriei.
România cheltuie 814 euro anual pe cap de locuitor pentru servicii de sănătate, cel mai puțin din statele UE
Nu stăm mai bine nici la mortalitatea prevenibilă și la cea evitabilă, care conform Eurostat reprezintă decesele care ar fi putut fi evitate prin măsuri de sănătate publică și intervenții preventive, respectiv decesele care ar fi putut fi evitate prin acordarea în timp util de îngrijiri medicale eficiente. Cele două tipuri de mortalitate iau în considerare decesele premature, definite ca decese sub 75 de ani. Ca exemplu în acest sens, directorul Liliana Grădinaru a făcut referire la cancerul de col uterin, prevenibil dacă celulele precanceroase sunt depistate și tratate înainte de apariția progresiei bolii. „Cu toate acestea, procentul de femei cu vârste cuprinse între 20-69 de ani care au fost incluse în programe de screening variază de la aproximativ 25% în România și Letonia, la peste 80% în Austria și Suedia”, a subliniat medicul. Deși a înregistrat o scădere de la 18 la 16 decese/100.000 femei, România se menține prima în topul țărilor EU28 în ceea ce privește mortalitatea prin cancer cervical, având o rată triplă față de media europeană.
Trebuie precizat că nivelul de finanțare a sistemului de sănătate din România este cel mai scăzut din UE, atât ca procent din produsul intern brut (4,9%) cât și ca sumă absolută cheltuită anual pe cap de locuitor pentru servicii de sănătate, 814 euro, sub o treime din media UE și cea mai scăzută valoare dintre toate statele membre.
În vederea păstrării și îmbunătățirii stării de sănătate a populației, OMS a început promovarea insistentă a acoperirii universale cu servicii de sănătate, adică asigurarea accesului tuturor persoanelor la servicii de promovare a sănătății, de prevenire a îmbolnăvirilor, curative, de recuperare și paliative de o calitate suficientă astfel încât să fie eficiente, menținând în același timp o povară financiară cât mai scăzută în rândul populației în urma accesării acestor servicii.