Fugitul de acasă, sportul preferat al minorilor

La vârste la care abia au terminat opt clase, uneori chiar și mai repede, din ce în ce mai mulți minori din județ fug de acasă.
Creșterea numărului de cazuri, pe parcursul unui singur an, este de-a dreptul îngrijorătoare. Dacă în anul 2006, Compartimentul „Urmăriri” din cadrul Serviciului de Investigații Criminale al Poliției Suceava a solicitat urmărirea, la nivel național, a 16 minori, în 2007 numărul disparițiilor s-a triplat, ajungând la 48.
În linii mari, fetele fug de acasă pentru a-și trăi relațiile cu proaspeții iubiți, în timp ce la băieți se manifestă tendința de libertate, dorința de a-și găsi rostul, de la o vârstă mult prea fragedă însă.
99% dintre dispariții, plecări voluntare
Copiii care fug de acasă provin din tot felul de familii. Cei mai mulți trăiesc în familii dezorganizate, însă nu lipsesc nici cazurile în care copii din familii înstărite pleacă voluntar de acasă.
O altă categorie a minorilor fugari provine din centrele de plasament, unii fiind „abonați” la evadări din locuințele în care sunt plasați.
În afara celor 49 de minori dați în urmărire anul trecut, alte câteva zeci, plecați de acasă prin împrejurimi, și găsiți în scurt timp, nu au mai ajuns să fie dați în urmărire, însă pot fi și ei incluși în categoria minorilor care au fugit anul trecut de acasă.
Polițiștii spun că 99% dintre minorii dispăruți de acasă în ultimii ani au plecat voluntar de la domiciliu. Cifrele demonstrează acest lucru.
Dintre cei 49 de minori dați în urmărire națională anul trecut, 48 au fost găsiți și readuși la domiciliu. Unii dintre ei au fugit din nou, însă de fiecare dată polițiștii au reușit să dea de ei.
Un singur caz mai este încă în lucru. Marian Gheorghe Dascălu, un puști de aproape 15 ani, din comuna Ciocănești, a dispărut de acasă de câteva luni de zile. La mult timp după dispariție, a luat legătura cu familia, anunțând-o că și-a găsit rostul în altă parte și nu vrea să se mai întoarcă la Suceava.
A fugit de trei ori într-o lună
Subinspectorul Mărioara Moldovan, din cadrul Compartimentul „Urmăriri”, ne-a spus că minorii fug de acasă, în primul rând, din dorința de a avea libertate.
Pentru fete, relațiile cu băieții, în general mai mari, devin cel mai important lucru. Dacă, de exemplu, părinții nu sunt de acord cu relația, fără a sta prea mult pe gânduri, copilele fug de acasă. Nu vor să mai audă de părinți sau rude, în multe cazuri, imediat ce sunt readuse la domiciliu, fugind din nou.
Într-un caz recent, o puștoaică a fugit de trei ori de acasă, pe parcursul unui singur an. Puștii, cel mai adesea pe fondul vieții grele de acasă, aleg să-și încerce norocul în lume. Unii ajung să muncească la stână ori la pădure, de obicei cât mai departe de Suceava, expunându-se la mari pericole.
Și părinții sunt vinovați
În multe dintre cazuri, părinții au și ei mare parte din vină pentru plecarea de acasă a odraslelor. Nu se ocupă suficient de copii, și anunță târziu dispariția acestora.
„Recomandăm tuturor părinților să fie atenți la comportamentul copiilor, iar când observă schimbări, să discute cu ei, să încerce să afle ce probleme au. De asemenea, foarte important, trebuie să cunoască anturajul în care li se învârt copiii, numai așa noi, polițiștii, putând să-i găsim mai ușor după o eventuală dispariție”, a explicat subinspectorul Mărioara Moldovan.
Trei cazuri în câteva zile
De la începutul anului, polițiștii au recuperat trei copile, fugite la iubiți, ori „în lume”, ca să se distreze. O minoră de 16 ani, Mariana Ș., din comuna suceveană Sadova, a plecat de acasă pe 3 ianuarie. A doua zi și-a sunat părinții, anunțându-i că se află tocmai la Oradea și nu mai dorește să revină lângă ei.
Polițiștii au reușit să o găsească o zi mai târziu. Audiată, fata a declarat că a plecat de bună voie de la domiciliu, supărată pe părinți, care i-au interzis relația cu un tânăr pe care ea îl iubește.
O altă minoră din aceeași comună, dispărută de acasă de pe 29 decembrie, găsită de polițiști zilele trecute, are și ea o poveste asemănătoare. În vârstă de doar 13 ani, Iustina C., a plecat de acasă într-o seară, iar a doua zi și-a anunțat părinții că nu mai are de gând să se întoarcă la domiciliu.
Alertați, oamenii legii aveau să afle că fata mai fugise de acasă, locuind pe la mai multe familii din județul Suceava. De această dată a fost găsită tocmai în județul Arad, la niște rude. Minora, predată familiei mai mult cu forța, a declarat că a plecat de acasă pentru a se distra.
Tot la începutul acestui an, polițiștii au identificat o altă puștoaică, în vârstă de 14 ani, care dispăruse de acasă dinainte de Revelion. Minora, Ionela S., din comuna Pătrăuți, se mutase la domiciliul iubitului său, care stătea într-o altă comună din județ. A motivat senin polițiștilor că a plecat de acasă de bunăvoie, pentru a se distra cu cel pe care îl iubește.
La 14 ani, s-a mutat la iubitul sexagenar
Unul din cazurile ieșite din comun înregistrate anul trecut, intens mediatizat în presa locală și centrală, este al unei fete din orașul Dolhasca.
La începutul lui 2007, Oana C., în vârstă de 14 ani pe atunci, s-a mutat la Gavril Candrea, iubitul ei trecut de 60 de ani. A fugit cu el, stând pe la diferite domicilii din țară, de patru ori în câteva luni.
De fiecare dată a fost reperată de polițiști și dusă fie acasă, fie la un centru de plasament. A fugit de fiecare dată din nou în brațele iubitului. Polițiștii nu mai știu acum mare lucru despre ea. Se pare că la ultima plecare, împăcându-se cu situația, părinții nu au mai alertat poliția, lăsându-și fata să-și trăiască ciudata poveste de dragoste.
Minori de negăsit de ani de zile
Dacă mare parte din cazurile de dispariții de minori reprezintă plecări voluntare, există și excepții. În evidențele Compartimentul „Urmăriri” din cadrul Serviciului de Investigații Criminale al Poliției Suceava, se găsesc opt minori dispăruți de ani buni de zile, unii de la mijlocul anilor 90. În aceste situații, așteptările oamenilor legii sunt extrem de sumbre. În cazul celor mai mulți se crede că s-au înecat, însă, cum cadavrul nu s-a găsit niciodată, ei continuă să fie dați dispăruți. Părerea psihologului
Psihologul sucevean Dacian Tudose ne-a expus câteva considerații despre această problemă.
„Când vorbim despre minorii care părăsesc domiciliul părinților și recurg la acte de vagabondaj, ajungem, inevitabil, la mai multe fenomene: probleme de comunicare părinți – copii, delicvență juvenilă, vagabondaj, inadaptare socială, eșec tradițional. Pentru minori, aceste derapaje reprezintă o manifestare a teribilismului, care le oferă sentimentul unei libertăți mai mari decât cea pe care le-o dă traiul în familia de origine. Problema care ar trebui să-i îngrijoreze pe specialiști și părinți, este că, de la asumarea așa-zisei libertăți până la manifestările delincvențiale juvenile nu este decât un pas”, avertizează psihologul.