Criza datoriilor de stat din zona euro a început deja să afecteze prosperitatea și investițiile în țările din Europa Centrală și de Est, atât prin scăderea exporturilor către Europa „dezvoltată”, cât și prin impactul măsurilor de degrevare luate de băncile vest-europene, potrivit Financial Times.
Industria fondurilor de investiții din regiune, aflată încă în faza de dezvoltare, resimte din plin impactul crizei Vestului, interesul investitorilor străini fiind tot mai redus.
„Criza datoriilor de stat din zona euro are deja un impact sever asupra Europei Centrale. Indicatorii de bază ai OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – n.r.) pentru economiile din ECE (Europa Centrală și de Est) sunt pe un trend clar descendent, iar încrederea consumatorilor și companiilor a scăzut deja sub media pe termen lung”, a arătat pentru Financial Times Christophe Wuyts, economist la KBC Global Services NV.
Aproximativ 60% din exporturile din regiune merg către zona euro, iar jumătate din acest volum au ca destinație Germania. Astfel, creșterea economică din Europa Centrală și de Est a încetinit în trimestrul al treilea, după un trimestru doi „sumbru”, iar, potrivit lui Wuyts, „inicatorii arată că ultimul trimestrul al anului 2011 nu va fi un punct de cotitură”.
Piețele fondurilor de investiții din regiune se confruntă astfel cu un mediu nefavorabil, notează FT. Acolo unde volumele au crescut în ultima perioadă, creșterea se datorează investițiilor atrase de pe piața locală, care reprezintă în unele state 50% din activele industriei, în timp ce investițiile în acțiuni internaționale sunt în scădere.
„Nu există niciun orizont pe termen lung, nu este loc pentru performanțe negative”, comentează Christa Bernbacher, director pentru ECE la Raiffeisen Capital Management.
Cu excepția Rusiei și Bulgariei, majoritatea investitorilor din regiune au o atitudine conservatoare, a adăugat ea.
„Un investitor care cumpără un fond de capital timp de patru săptămâni, apoi îl va vinde. Managerii deștepți de active introduc comisioane de ieșire”, a arătat Bernbacher.
Chiar și piața rusă a fondurilor de investiții, care părea promițătoare înainte de criza datoriilor de stat, are acum probleme.
„S-a stins mult din interesul pentru investiții. Punctul de rupere va fi atunci când randamentele depozitelor vor deveni atât de reduse încât investitorii vor fi forțați să caute alternative. Am fost aproape de acest punct cu șase luni în urmă, însă acum pare mai puțin probabil”, a arătat Jacob Grapengiesser, partener la East Capital.
Procesul de deleveraging (restrângerea operațiunilor în vederea consolidării capitalului) efectuat de băncile vest-europene reprezintă de asemenea o problemă, deoarece grupurile financiare din zona euro sunt principalii acționari ai companiilor de administrare a fondurilor de investiții din regiunea ECE, avertizează FT.
Măsurile luate de băncile vest-europene presupun repatrierea profiturilor din regiune, proces care merge mână în mână cu scăderea investițiilor străine directe în țările ECE.
Christa Bernbacher de la Raiffeisen consideră că ar putea urma o perioadă de consolidare a sectorului companiilor de administrare a fondurilor de investiții.
Strategia anticriză a grupurilor financiare europene nu are un impact uniforn în regiune, mai expuse fiind țările care depind de finanțarea de la băncile mamă, precum Ucraina, Ungaria, Serbia, România și Slovenia, notează Mauro Ratto, director pentru piețe emergente la Pioneer Investments.
Astfel, Ungaria stă cel mai rău, din cauza gradului de îndatorare foarte ridicat, în timp ce Polonia are cele mai bune șanse să treacă de criză relativ neafectată.
Între timp, procesul de convergență a regiunii către integrarea economică cu zona euro – principalul catalizator al dezvoltării în ECE și un important susținător al creșterii industriei fondurilor de investiții – pare că a încetinit, însă nu s-a stins de tot, scrie FT.
„Procesul de convergență nu s-a oprit. Statele candidat din Balcani arată cel mai bine acest lucru. UE le trimite încă destul de mulți bani. Iar trendul spre outsourcing ar putea fi de asemenea consolidat, deoarece salariile din industrie au devenit, în unele țări din Balcani, compatibile cu cele din China”, spune Grapengiesser de la East Capital.
Totodată, criza datoriilor de stat a demonstrat că „convergența poate avea două sensuri”.
„Vedem asta în convergența ratingurilor de țară între piețele emergente și Europa de Vest”, spune Simon Quijano-Evans, director de cercetare pentru Europa emergentă la ING Commercial Bank.
Datorită acestui trend, Ungaria și Polonia au un număr record de deținători străini de obligațiuni, notează acesta.
