Federația Solidaritatea Sanitară din România (FSSR) susține soluția salarizării angajaților din sănătate în funcție de performanță, anunțată la Târgu Mureș de ministrul Sănătății Eugen Nicolăescu, sindicatul fiind de acord și cu descentralizarea unora din spitale și preluarea lor de minister.
Ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, a declarat că, pentru ca personalul medical să fie motivat să rămână în țară, trebuie să se facă modificări legislative prin care să existe un „statut de plată după performanță”, după criterii obiective și transparente, a celor care lucrează în sistem.
„Apreciem în mod pozitiv declarațiile domnului ministrul Eugen Nicolăescu privind necesitatea introducerii salarizării în funcție de performanță în sistemul sanitar și scoaterea salariaților din spitalele care realizează venituri din contracte cu Casa din categoria bugetarilor, ele fiind coerente cu strategia și acțiunile Federației Solidaritatea Sanitară din România din ultimii patru ani”, se arată într-un comunicat al FSSR, remis duminică agenției MEDIAFAX.
Potrivit federației sindicale, străduința pentru creșterea importanței evaluării personalului este o constantă a activităților sale din ultima perioadă.
„Încercarea de-a introduce o Procedură de evaluare a personalului ca anexă la contractele colective de muncă din ultimii ani constituie unul din exemplele unei acțiuni susținute în acest sens pe care organizația noastră a desfășurat-o. Pentru succesul unei astfel de strategii este necesară o mai bună finanțare a sistemului sanitar. La nivelul actual de finanțare a unităților sanitare singura soluție posibilă de a crește salariul angajaților performanți la un nivel competitiv ar constitui-o, din păcate, numai scăderea salariilor majorității angajaților. Este evident că nu am putea fi de acord cu o astfel de soluție deoarece actualul nivel de salarizare este nesatisfăcător chiar și pentru cel mai scăzut grad de performanță”, afirmă sindicatul.
FSSR considerăm că salarizarea personalului medical trebuie să se facă pe două coordonate esențiale: Asigurarea unui nivel de bază de salarizare, organizat pe trepte ierarhice în funcție de categoriile de personal, având caracter minim, deci valabil pentru toți salariații. În acest sens, nivelul actual de salarizare constituie baza de referință pentru acest an, el urmând să fie crescut progresiv în următorii ani; Asigurarea cadrului legal pentru suplimentarea salariului de bază pentru salariații performanți, proporțional cu importanța activității desfășurate și nivelul reușitei profesionale. O astfel de acțiune este posibilă prin implementarea unui sistem de evaluare obiectiv care să permită salarizarea suplimentară, în funcție de performanțele concrete realizate. În acest sens, considerăm că Ministerul Sănătății ar trebui să demareze negocierea unui astfel de proiect cu partenerii sociali, procedurile de evaluare propuse de noi putând constitui un bun punct de pornire.
Totodată, federația consideră că această modalitate de salarizare ar trebui să se aplice tuturor salariaților din sănătate, impulsionând astfel performanța în toate domeniile de activitate.
„Susținem de asemenea ideea domnului ministru de a analiza efectele pe care le are descentralizarea unora din unitățile sanitare, în special în ceea ce privește spitalele județene și alte spitale care intră în categoria unităților sanitare strategice. Considerăm că aceste spitale ar trebui de urgență preluate în subordinea Ministerului Sănătății, prin intermediul lor reușindu-se constituirea unui grup strategic de unități sanitare capabil să contribuie în mod determinant la asigurarea serviciilor publice de asistență medicală”, conchide federația.
Ministrul Eugen Nicolăescu a declarat, sâmbătă, într-o conferință de presă, la Târgu Mureș, că are „o critică foarte serioasă” legată de descentralizarea spitalelor „făcută fără cap și fără logică și fără principii” și că l-a rugat pe secretarul de stat Raed Arafat să elaboreze și să prezinte o analiză a situației, în funcție de care să poată lua o decizie.
„Eu consider că în continuare medicina de urgență, cea care se manifestă în sistemul spitalicesc prin unitățile de primiri urgență în special, trebuie să fie a Ministerului Sănătății, pentru că este responsabilitatea constituțională a statului, a Guvernului. Faptul că spitale județene de urgență au ajuns la consilii județene sau, mai grav, la consilii municipale, mi se pare o prostie fără margini făcută de unii dintre predecesorii mei. L-am rugat pe Raed Arafat să facem o analiză, o reașezare a principiilor, după care discutăm și după asta să vedem ce decizii luăm, dacă readucem spitalele județene de urgență la MS, acolo unde eu cred că le este locul, împreună cu cele regionale, împreună cu SMURD și cu ambulanțele, astfel încât sistemul integrat de urgență să funcționeze firesc și nu fragmentat și nu pe interese locale. Deci este de discutat pe tema asta”, a spus el.
Nicolăescu a afirmat că sunt județe în care spitalele județene de urgență au fost „tratate foarte bine”, în care consiliile județene au investit, dar „sunt și unele în care este jale”.
„Superpozitiv exemplu este cel de la Oradea, în care Consiliul Municipal a preluat un spital județean și investește în el ca și cum ar fi un spital municipal, cu toate că este un spital județean și asigură servicii pentru toată populația județului. În aproape (tot) restul țării este jale”, a declarat Nicolăescu.
Pe de altă parte, ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, a afirmat, sâmbătă, la Târgu Mureș, că prin contractul-cadru care va intra în vigoare de la 1 martie va fi sistată finanțarea din fondurile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a unităților spitalicești private și astfel spitalele publice vor avea un buget cu aproximativ zece la sută mai mare.
Concret, a spus ministrul, în noul contract-cadru, care va intra în vigoare de la 1 martie, se va stipula că banii publici vor susține numai spitalele publice din România, fiind sistată finanțarea din fondurile CNAS pentru unitățile spitalicești private.
„În contractul-cadru pe 2013 care va intra, sper, în vigoare la 1 martie, vom sista finanțarea din fondurile Casei pentru unitățile spitalicești private. Astfel încât toți banii publici – vorbim de fondul unic național de asigurări sociale de sănătate – să meargă către spitalele publice. Aproximativ zece la sută există finanțare pentru sectorul privat, în felul acesta, cu zece la sută va crește fondul alocat spitalelor (publice) pentru perioada următoare. Ceea ce, împreună cu cei 200 de milioane de lei pentru anestezie și terapie intensivă, sper că va asigura o finanțare superioară a spitalelor și va micșora din nemulțumirile cetățenilor. Raed Arafat a spus-o de mai multe ori, întăresc și eu astăzi și vom urmări această idee: dacă într-o secție de anestezie și terapie intensivă, după ce intră acest program în funcțiune, cineva din conducerea secției sau conducerea unui spital va cere unui pacient să vină de acasă cu medicamente sau materiale sanitare, acel cineva va pleca pe loc. Pentru că banul public trebuie să se ducă pentru cetățean și noi facem aceste eforturi și ne-am străduit să obținem acești bani și vedeți, cu modificările pe care le facem în finanțare, tocmai să încercăm să rezolvăm o problemă”, a susținut Nicolăescu.
