Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Alma Mater infirmă participarea lor la mitingul și marșul de vineri al sindicaliștilor afiliați la Spiru Haret, considerând că acest protest are „o tentă politică”.
Cele două federații din învățământ se delimiteaza de acțiunile de protest anunțate de Federația „Spiru Haret”, au declarat, marți, agenției MEDIAFAX, președintele FSLI, Aurel Cornea și președintele Alma Mater, Răzvan Bobulescu.
„FSLI consideră că manifestația anunțată pentru vineri are o conotație politică”, a spus Cornea.
El a reafirmat poziția FSLI față de Pactul național pentru educație, arătând că federația se opune plății per capita în învățământul preuniversitar.
„Plata per capita nu este bună pentru învățământul preuniversitar, mai ales că ea a fost desființată pentru cei din universitar chiar prin acest pact”, a mai spus el, adăugând că, deși nu a semnat pactul, organizația sindicală rămâne deschisă discuțiilor pe tema strategiilor din învățământ.
Președintele executiv al Federației Spiru Haret a anunțat, marți dimineață, că reprezentanții celor trei federații (FSLI, Spir Haret și alma Mater) ies vineri în stradă pentru a protesta față de Pactul național pentru educație, pe care îl consideră „un instrument politic pentru câștigare de electorat”.
Marius Nistor a declarat, marți, pentru MEDIAFAX, că sindicaliștii din educație se vor aduna vineri, la ora 11.00, în fața Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, unde vor picheta aproximativ 30 de minute, după care vor pleca în marș spre sediul Parlamentului.
„Tot ceea ce se întâmplă cu sistemul educațional, constatăm cu surprindere că a devenit un simplu instrument politic pentru câștigarea de electorat, iar noi ne-am săturat de acest lucru, ne-am săturat de schimbări de directori și de inspectori. În acest Pact național pentru educație nu se ține cont de resursa umană, de legea salarizării, este foarte posibilă pierderea titularizării”, a precizat Nistor.
Reprezentantul Spiru Haret a mai spus că urmează să declanșeze la nivel național un sondaj referitor la problemele actuale din sistem, iar datele acestui sondaj vor fi înaintate partidelor politice pentru ca „atunci când discută de pacte, să țină cont de acestea”.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Spiru Haret și Alma Mater nu au semnat, marți, Pactul național pentru educație, apreciind că acesta enunță doar principii generale, iar sindicaliștii nu au fost consultați în elaborarea lui.
Federațiile sindicale consideră că acest pact enunță doar principii generale, susținute de sindicaliști de ani de zile, fără a lua în considerare unele revendicări majore ale personalului din învățământ, ca de exemplu alocarea unui buget minim de șase la sută pentru educație, „în care să nu mai fie incluse veniturile proprii”, finanțarea direct pe unitate de învățământ, o lege a salarizării întregului personal din sistem, menținerea titularizării în acest domeniu.
„Credem că semnătura noastră pe acest Pact ar căpăta o conotație politică pe care nu ne-o dorim și, totodată, ar însemna asumarea unui document de natură să ne îngrădească posibilitățile de a acționa pe viitor în interesul membrilor noștri. Ne exprimăm însă disponibilitatea de a participa la elaborarea unei strategii naționale, care să asigure, în perioada 2008–2013, coerența unei reforme educaționale în România”, precizau cele trei federații sindicale într-un comunicat comun.
Sindicaliștii sunt nemulțumiți că nu au fost consultați la redactarea textului acestui pact, deși, ca parteneri sociali, și-au arătat interesul și disponibilitatea pentru îmbunătățirea procesului educațional, fapt dovedit și de participarea la lucrările Comisiei Prezidențiale și la elaborarea pachetului de legi ale educației, a cărui amânare o consideră inoportună.
Pactul național pentru educație a fost semnat, luni, la Cotroceni, de către președintele Academiei, Ion Haiduc, precum și de reprezentanții Federației Educației Naționale, Uniunii Studenților din România, Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România, Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, Consiliului Național al Elevilor, Centrului Educația 2000+, Parlamentului Tinerilor, AIESEC România, Uniunii Naționale pentru Dezvoltarea Învățământului Particular Preuniversitar, Federației pentru Dezvoltarea Societății Civile, Asociației Ad Astra, ai Asociației Amare Rromentza, Asociației Generale a Învățătorilor din România, Asociației Universităților Particulare, Agenției de Evaluare și Asigurare a Calității Educației.
După ce toți semnatarii și-au terminat discursurile, Băsescu a ținut să precizeze că inițial a fost de părere că ar trebui să fie semnat doar de reprezentanții partidelor, dar după aceea și-a dat seama că trebuie semnat de către toți cei implicați în sistemul de învățământ, aceasta fiind o garanție a realizării celor prevăzute în document.
El a susținut că este foarte posibil să apară „unii” care vor sta în afară, nesemnând pactul, și vor critica atât documentul, cât și strategia care va fi elaborată pe baza acestuia. Potrivit lui Băsescu, semnatarii Pactului sunt cei care-și asumă o responsabilitate.
Băsescu a criticat faptul că în zece ani legislația care reglementează sistemul de educație a fost amendată de 28 de ori, de fiecare dată cu scopul de a se face reformă. El a ținut însă să spună că nu va accepta „ca om care patronează acest efort de punere pe picioare a sistemului de educație” ca cei care nu și-au asumat prin semnare Pactul și, implicit, realizarea strategiei care va fi elaborată pe baza acestuia, „să stea la televizoare și să critice”.
Pactul inițiat de președintele Băsescu a fost semnat în 5 aprilie, la Senat, și de reprezentanții partidelor politice parlamentare și liderul grupului deputaților minorităților naționale.
