Sindicaliștii FSLI spun că și-au pierdut încrederea în instituțiile statului și că se vor adresa forurilor internaționale pentru câștigarea drepturilor, precizând că judecătorii CC ar fi dat aceeași decizie indiferent de conținutul legilor, iar președintele nu mai este garantul respectării legilor.
Reprezentanții Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) se declară dezamăgiți de decizia de miercuri a Curții Constituționale de a declara constituționale Legea de salarizare în 2011 a personalului didactic și Legea Dialogului Social.
În opinia reprezentanților FSLI, acest lucru demonstrează, încă o dată, „influențele politicului asupra deciziilor pe care le iau judecătorii CCR”.
„Atragem atenția că Legea de salarizare în 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar anulează prevederile Legii 221/2008, recunoscute prin hotărârile judecătorești irevocabile. Ca reprezentanți ai angajaților din învățământ putem spune că ne-am pierdut cu desăvârșire încrederea în instituțiile statului și, în consecință, ne vom adresa forurilor internaționale, unde credem că ni se va face dreptate. Din păcate, nici președintele Traian Băsescu nu mai este garantul respectării legilor în România, pentru că a fost primul care a întors spatele sistemului de educație românesc”, se arată într-un comunicat de presă al FSLI.
Potrivit federației sindicale, prin Legea Dialogului Social, Guvernul nu vrea să facă altceva decât să distrugă sindicatele, iar în felul acesta angajații să devină vulnerabili.
Curtea Constituțională a stabilit, miercuri, că sunt constituționale Legea Dialogului Social și Legea de salarizare în 2011 a personalului didactic, adoptate prin asumarea răspunderii Guvernului, fiind respinse sesizările parlamentarilor opoziției.
Guvernul și-a asumat în 18 aprilie răspunderea în fața Parlamentului pe Legea privind salarizarea în 2011 a personalului didactic și pe Legea de Dialog Social.
Cele două legi au fost contestate la Curtea Constituțională de 110 deputați ai grupurilor parlamentare PSD și PNL.
Opoziția a reclamat neconstituționalitatea Legii Dialogului Social invocând, pe de-o parte, faptul că ea a fost adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului, iar pe de altă parte faptul că anumite articole încalcă unele prevederi din Constituție precum dreptul la asociere sau cel la grevă.
