Adevărata miză a măsurii de nereținere a cotizației pe ștatul de plată, anunțată, miercuri, de fostul ministrul Daniel Funeriu, este scăderea numărului membrilor de sindicat, aceștia având de primit în urma proceselor peste șapte miliarde de lei, informează, joi, FSLI.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) îi transmite fostului ministru al Educației, Daniel Funeriu, că a fost grești informat, având în vedere că în conferința de presă de miercuri a declarat că „fondul de salarii la nivelul Ministerului Educației era pe undeva de 7,7 miliarde de lei, unu la sută reprezenta aproximativ 70 de milioane de lei anual, bani care intrau direct în conturile sindicatelor”.
FSLI susține că Funeriu a fost greșit informat pentru că fondul de salarii conține și contribuția angajatorului, deci este vorba de cel mult cinci miliarde/an salarii brute, cotizația de sindicat, teoretic, este de maximum unu la sută din brutul angajatului, deci maximum cinci milioane/an și nu toți au cotizația de unu la sută din brut, unele sindicate având cotizație de 2 lei/lună/membru.
Potrivit sindicaliștilor, cotizația plătită federațiilor sindicale este de doar un leu/membru/lună, restul rămânând în organizația de județ/sector, acești bani fiind folosiți pentru: ajutoare sociale, cursuri de formare, plata angajaților.
„Practic, cea mai parte a banilor încasați de sindicate se întoarce către membrii de sindicat. Prin măsura luată de Ministerul Educației de a nu se încasa cotizația pe ștatul de plată sunt afectați în primul rând, salariații din învățământ. Precizăm că execuțiile bugetare ale sindicatelor și ale federațiilor se găsesc pe site-ul Ministerului de Finanțe. Substratul real al acestei măsuri luate de către MECTS este altul și anume, supărarea guvernului pe sindicatele din preuniversitar care au obținut pentru membrii lor drepturi salariale pe care Executivul a refuzat să le acorde, conform legii”, se arată în comunicatul remis, joi, agenției MEDIAFAX.
FSLI precizează că, în decembrie 2009, când a fost instalat Daniel Funeriu la MECTS, cadrele didactice aveau de primit 100 euro/an (bani pentru cărți de specialitate), iar ministerul a acordat doar 33 euro pentru fiecare profesor, pentru cei 270.000 de profesori neacordând 18 milioane de euro în 2009.
„Sindicatele au acționat MECTS în instanță și au recuperat, sau urmează să recupereze, pentru fiecare membru acești bani”, se mai arată în comunicat.
FSLI mai amintește că și în octombrie 2008 a fost votată Legea221 care prevedea majorarea salariilor cu 33,34 la sută/lună pentru personalul didactic iar în decembrie 2009 sindicatele aveau câștigate procese pentru perioada octombrie 2008 – decembrie 2009, echivalentul a cinci salarii pentru fiecare angajat, în total 3,2 miliarde de lei.
„În aceste condiții, Guvernul Boc, în decembrie 2009, și-a angajat răspunderea pe Legea salarizării unitare prin care a dorit să stopeze aceste câștiguri. Surpriză însă pentru ei. Sindicatele câștigă în instanță și după intrarea în vigoare a acestei legi, tocmai datorită prevederilor ei conform cărora salariile în ianuarie 2010 nu puteau fi mai mici decât cele din decembrie 2009. Guvernul Boc vine în mai 2011 cu o nouă lege de salarizare specială pentru învățământ, deși în decembrie 2010 Executivul a mai emis o nouă lege a salarizării unitare în sistemul bugetar”, mai precizează FSLI, adăugând că pe această lege sunt cele mai multe procese în desfășurare.
Potrivit FSLI, recalcularea salariilor pentru perioada ianuarie 2010 – mai 2011 înseamnă încă 3,4 miliarde de lei.
„Văzând și acest lucru, în iunie 2011, MECTS a emis acest ordin de nereținere pe ștatul de plată a cotizației pentru sindicat. Scopul a fost unul singur pentru fostul ministru al Educației. În instanță să rămână cât mai puțini membri reprezentați de către sindicate. Adevărata miză a măsurii de nereținere a cotizației pe ștatul de plată este scaderea numarului membrilor de sindicat! Cu ajutorul sindicatelor, membrii acestora au de primit în urma proceselor peste șapte miliarde de lei”, se mai arată în comunicat.
FSLI susține că, în 2012, membrii de sindicat din preuniversitar vor primi cinci la sută din acești bani și îi transmite fostului ministru că salariații din învățământ sunt cei care decid dacă doresc, sau nu, să fie membri de sindicat.
