Federația Sindicatelor Libere din Învățământ consideră că decizia parlamentarilor prin care obligă liderii de sindicat din învățământ să se întoarcă la catedră este un atac la adresa mișcării sindicale, ministrul Educației, inițiatorul măsurii, încercând să o distrugă prin orice metodă.
Decizia parlamentarilor de a anula degrevările sindicatelor din sistemul de învățământ obligă de fapt liderii de sindicat să se întoarcă la catedră, ei neputând să mai fie degrevați de norma didactică, ceea ce îi aduce în situația de a nu mai avea cum să își desfășoare activitatea sindicală.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) precizează că inițiativa aparține ministrului Daniel Funeriu și, în acest context, nu se poate spune decât că cel mai mare dușman, în opinia domniei sale, sunt federațiile din învățământ pe care încearcă, prin orice metodă, să le distrugă.
„Îi reamintim ministrului Educației, care cel mai probabil nu cunoaște legislația în vigoare, că potrivit Art. 35 din Legea dialogului social, «Membrii aleși în organele executive de conducere ale sindicatului care lucrează nemijlocit în unitate în calitate de angajați au dreptul la reducerea programului lunar de lucru cu un număr de zile destinate activității sindicale negociate prin contractul sau acordul colectiv de muncă la nivel de unitate, fără obligația angajatorului de a plăti drepturile salariale pentru aceste zile». Prin urmare, nu se interzice degrevarea liderilor de sindicat și nici plata acestora de către angajatori”, se arată în comunicatul remis agenției MEDIAFAX.
Sindicaliștii mai amintesc și de art. 28 din Carta Socială Europeană revizuită, care consacră dreptul sindicatelor la protecție și la o serie de facilități: „în scopul asigurării exercitării efective a dreptului reprezentanților lucrătorilor de a-și îndeplini funcțiile de reprezentanți, părțile se angajează să asigure ca (…) aceștia să beneficieze de facilități adecvate care să le permită să își îndeplinească rapid și eficient propriile atribuții, ținând seama de sistemul de relații profesionale care prevalează în țară, precum și de necesitățile, de importanța și de posibilitățile întreprinderii respective”.
Potrivit FSLI, Comitetul European al Drepturilor Sociale (C.E.D.S.) a statuat în mod constant, în concluziile și deciziile adoptate privind respectarea art. 28 din Cartă, că aceste facilități trebuie să fie efective și utile, astfel încât ele să asigure un sprijin real în realizarea activităților specifice de către reprezentanții organizațiilor sindicale.
CEDS a precizat în numeroase ocazii că prin astfel de facilități se au în vedere asigurarea de sedii, mijloace de comunicare și logistică, timp liber plătit pentru reprezentanții organizațiilor sindicale, contribuții financiare ș.a.
„Acordarea de timp liber remunerat în aceeași formă ca și până acum (respectiv sub forma degrevării de normă) se impune, având în vedere că reprezentanții organizațiilor sindicale sunt implicați într-un număr mare de activități, din care amintim, exemplificativ, participarea în Comisiile de Dialog Social la nivel central și teritorial, participarea la etapele mișcării de personal, participarea la procedura acordării gradațiilor de merit, implicarea în numeroase proiecte privind îmbunătățirea activității în sistemul de învățământ”, mai precizează FSLI.
Mare parte din liderii organizațiilor sindicale afiliate la FSLI reprezintă interesele a mii de membrii de sindicat – un total de 186.714 de salariați, ceea ce presupune o activitate zilnică perpetuă în vederea apărării și promovării drepturilor acestora.
