Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) nu este de acord cu modificarea art. 126 din Constituție, potrivit căruia instanțele judecătorești nu se vor mai putea pronunța asupra cauzelor privind politicile fiscale și bugetare, considerând că măsura este îndreptată împotriva profesorilor.
FSLI consideră că prin această modificare se va produce un abuz, întrucât angajații își pierd până și ultima șansă de a-și câștiga dreptatea, cea obținută doar în instanță, potrivit unui comunicat de joi al federației.
„În mod sigur ținta acestei propuneri făcute de președintele Traian Băsescu sunt angajații din învățământ, în cazul cărora nu s-au aplicat, printre altele, prevederile Legii 221/2008 sau ale Legii personalului didactic nr 128/1997. În acest context, sindicatele au fost nevoite să se adreseze instanțelor judecătorești pentru a câștiga drepturile cuvenite salariaților din educație”, se arată în comunicat.
Modificările propuse de șeful statului îngrădesc puterea judecătorească, fiind un atac la principiile democrației ți ale statului de drept, consideră FSLI.
„În România se tergiversează aplicarea legilor care au fost votate de Parlament și promulgate de președintele Traian Băsescu. Cel mai bun exemplu este Legea 221/2008, prin care salariile cadrelor didactice ar fi trebuit să fie majorate din octombrie 2008 cu 33,4 la sută. Nu s-a întâmplat acest lucru, iar membrii noștri de sindicat au câștigat în instanță drepturile, care nu se aplică însă, nici sub această formă. Ceea ce face Traian Băsescu este să legalizeze o formă de abuz”, potrivit sursei citate.
Președintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, că în proiectul de revizuire a Constituției se prevede ca actele care privesc politicile fiscale și bugetare ale statului în sfera actelor excluse controlului judecătoresc, susținând că puterea judecătorească nu poate face politica fiscală a statului.
„La articolul 126, rămânând în zona fiscalității și a bugetelor, propun includerea actelor care privesc politicile fiscale și bugetare ale statului în sfera actelor excluse controlului judecătoresc. Deci nu instanțele pot să spună dacă mărirea TVA a fost corectă sau dacă creșterea CAS a fost corectă sau dacă reducerea sau introducerea unor taxe a fost corectă”, a declarat Traian Băsescu.
El a apreciat că problema fiscalității este o problemă strictă a Guvernului și mai ales a Parlamentului.
„Guvernul propune, Parlamentul dispune, aprobă. Puterea judecatorească nu poate face politica fiscală a statului”, a conchis șeful statului.
Actele referitoare la politicile fiscale și bugetare nu vor mai putea fi atacate în contencios administrativ, conform proiectului de modificare a Constituției făcut public miercuri, această prevedere fiind inclusă la articolul 126 privind instanțele judecătorești.
În prezent, există numeroase procese în care angajați din toate domeniile au contestat în contencios administrativ deciziile care vizau reducarea salariilor sau eliminarea unor prime și sporuri.
În forma actuală a Constituției, alineatul 6 al acestui articol prevede: „Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepția celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum și a actelor de comandament cu caracter militar. Instanțele de contencios administrativ sunt competente să soluționeze cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau, după caz, prin dispoziții din ordonanțe declarate neconstituționale”.
În proiectul de revizuire a legii fundamentale postat pe site-ul Administrației Prezidențiale, la excepții este adăugată și formularea „precum și a celor care privesc politicile fiscale și bugetare”.
În consecință, noua formă a alineatului 6 va fi: „Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepția celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum și a actelor de comandament cu caracter militar, precum și a celor care privesc politicile fiscale și bugetare. Instanțele de contencios administrativ sunt competente să soluționeze cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau, după caz, prin dispoziții din ordonanțe declarate neconstituționale”.
