Salariile trebuie acordate în funcție de performanța fiecăruia, iar Federația Sindicatelor Libere din Învățământ cere acest lucru din anul 2002, cu mențiunea că fiecare angajator va trebui să aibă criterii obiective și foarte clare, a declarat duminică, pentru MEDIAFAX, președintele Simion Hancescu.
Simion Hancescu a declarat că Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) cere introducerea indicatorilor de performanță de 11 ani.
„Salariile trebuie acordate în fincție de performanța fiecăruia și este corect să existe o parte fixă și una variabilă, în funcție de performanță. În educație, criteriul pentru partea variabilă trebuie să fie performanța școlară. Dacă nu se vine cu măsuri, e posibil să apară derapaje. De aceea trebuie să existe criterii de evaluare foarte obiective. Fiecare angajator trebuie să aibă creiterii foarte clare, pentru a nu apărea subiectivismul. Trebuie să existe argumente atunci când se face evaluarea. Pentru învățământ ar trebui să se pună la punct un sistem de evaluare obiectiv pentru toți elevii din România și, după aceea, este nevoie de depolitizarea sistemului de învățământ și abia apoi se poate ajunge la astfel de măsuri. În caz contrar, există riscul să apară evaluări subiective care vor crea nemulțumiri”, crede Hancescu.
Liderul sindical mai spune că, pentru a nu exista riscuri atunci când se face evaluarea, este obligatoriu ca directorii să fie bine plătiți.
„Lucrurile trebuie analizate pentru fiecare sector în parte”, a mai spus liderul sindical.
Salariile bugetarilor vor include atât o sumă fixă, dar și o parte variabilă care va depinde de performanțele profesionale individuale ale angajaților, sistem care va fi reglementat prin noua lege a salarizării din sectorul public pregătită pentru anul viitor, relevă un document oficial obținut de MEDIAFAX.
Salarizarea va include în continuare o limită minimă și una maximă, dar va fi acordată și o sumă care va varia în funcție de performanța profesională individuală.
„Având în vedere multitudinea de forme de salarizare specifice fiecărui sector bugetar (învățământ, sănătate, apărare, justiție, poliție, funcție publică, sport, afaceri externe), se impune elaborarea unui proiect normativ prin care să se reglementeze salarizarea categoriilor de personal între o limită minimă și o limită maximă, acordarea unei părți variabile în funcție de performanțele profesionale individuale și încadrarea în cheltuielile de personal alocate fiecărui ordonator principal de credite”, se arată în documentul citat.
În document se arată că prin Legea-cadru redactată în urmă cu trei ani s-a urmărit stabilirea unui raport între salariul de bază minim și cel maxim de 1 la 15, limitarea numărului de clase de salarizare la 110 și plafonarea primelor și sporurilor la maximum 30% din salariul de bază. Din cauza constrângerilor financiare, însă, salariile bugetarilor nu au putut fi stabilite conform acelei legi, astfel că au rămas aceleași dezechilibre, cu un raport între salariul de bază minim și cel maxim de 1 la 35, cu peste 400 clase de salarizare și o pondere a sporurilor și primelor de 51% din câștigul salarial.
