Rezultatele la simulările examenelor naționale scot în evidență problemele cu care se confruntă sistemul educațional, printre care scăderea interesului copiilor pentru școală, ca urmare a promovării nonvalorii, dar și cele interioare, din sistem, susține FSE „Spiru Haret”.
„La ora actuală, putem discuta de două probleme diferite. La prima vedere putem vorbi de interesul pentru școală al copiilor, care a scăzut îngrijorător în condițiile în care pe toate canalele se promovează nonvaloarea, iar tot mai mulți elevi nu mai sunt atrași de actul educațional. Pe de altă parte, ne confruntăm și cu probleme interioare de sistem”, spune liderul Federației Sindicatelor din Educație (FSE) „Spiru Haret”, Marius Nistor, într-un comunicat remis miercuri agenției MEDIAFAX.
FSE „Spiru Haret” mai arată că aceste simulări, oricât ar dori cadrele didactice, nu pot fi concludente. „În primul rând, fiecare cadru didactic are propria planificare a lecților și de aici pot apărea discrepanțe între notele elevilor din același județ. În al doilea rând, Ministerul Educației Naționale trebuie să se decidă în privința nivelului mediu de informații pe care trebuie să îl știe elevul la finalul unui ciclu școlar, asfel încât subiectele la simulări și la examenele naționale să țină cont de acest lucru”, a precizat sursa citată.
În aceste condiții, FSE „Spiru Haret”, la solicitarea membrilor de sindicat, a cerut deja Ministerului Educației Naționale (MEN) ca pentru următoarele simulări și examene naționale să fie stabilit clar gradul de dificultate a subiectelor, astfel încât acesta să fie în concordanță cu realitatea de la clasă.
„De asemenea, reprezentanții MEN trebuie să înțeleagă că există o relație direct proporțională între finanțarea de bază a învățământului și rezultatele elevilor. Nu pot cere calitate dacă nu oferă fonduri pentru a susține performanța”, se mai arată în comunicat.
Tot despre simularea examenelor naționale, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Simion Hăncescu, a spus că aceasta trebuie să fie unitară, așa cum subiectele evaluării și bacalaureatului sunt unice. Altfel, susține FSLI, inspectoratele școlare pot da dovadă de exces de zel, concepând cerințe mai dificile, pentru a arăta ce nu știu elevii.
„Inspectoratele pot da dovadă de exces de zel și pot concepe astfel subiecte mai dificile, pentru a arăta ce nu știu elevii. Dar trebuie să arătăm ce știu elevii, nu ce nu știu. Rezultatele acestei proceduri a ministerului nu reflectă realitatea și îi descurajează și pe elevi și pe profesori”, a mai spus Hăncescu.
Simulările evaluării naționale și examenului de bacalaureat sunt descentralizate, fiecare inspectorat școlar stabilind propriul calendar și propria metodologie.
Promovabilitatea la simularea examenelor naționale din Capitală a fost de 24% la proba de matematică și 59,09% la cea de limba romană de la bacalaureat, iar la evaluarea națională, de 35% și, respectiv, 85%, potrivit datelor centralizate de Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB).
