Condițiile de muncă în penitenciarele din România s-au înrăutățit constant în ultimii patru ani, fiind mai dificile decât condițiile de detenție, susțin reprezentanții Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP).
Reprezentanții Ministerului Justiției i-au prezentat, sâmbătă, vicepreședintelui Curții Europene a Drepturilor Omului, Josep Casadevall, măsurile luate de instituție pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție, dar și a condițiilor de muncă a personalului din penitenciare.
Sindicaliștii din FSANP susțin însă că în penitenciare condițiile de muncă s-au înrăutățit constant în ultimii patru ani, în lipsa unui plan coerent de investiții în această direcție.
„Și nu întotdeauna pretextul a fost criza. Condițiile de muncă pentru angajații din penitenciarele românești sunt de regulă mai dificile decât condițiile de detenție pentru deținuți”, se arată într-un comunicat de presă al FSANP transmis, duminică, agenției MEDIAFAX.
Sindicaliștii precizează că, în ultimii patru ani, Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) nu a avut niciun proiect de îmbunătățire a condițiilor de muncă, deși este cunoscută precaritatea acestora.
În acest context, FSANP spune că va informa direct Curtea Europeană a Drepturilor Omului despre situația reală a măsurilor destinate îmbunătățirii condițiilor de muncă pentru personalul din penitenciare din perioada 1 decembrie 2007 – 1 decembrie 2011 și, ulterior, va informa periodic CEDO despre progresele înregistrate.
„Condițiile de muncă actuale pun în pericol siguranța și sănătatea personalului, iar violența și criminalitatea intra-penitenciară se află pe un trend ascendent ca volum și gravitate, în același ritm cu afecțiunile și riscurile profesionale. Arhitectura nepotrivită a penitenciarelor, amenajările uzate fizic, moral și de imaginația deținuților, dotările la nivelul anilor ’70 și logistica improprie încă mai sunt o realitate și un factor care se traduce în condiții de lucru foarte proaste pentru personalul din penitenciare. Personalul a primit ultima dată uniformă de serviciu în anul 2006. De atunci au trecut șase ani, iar angajații penitenciarelor fac reintegrare socială fiind ei înșiși marginalizați”, susțin sindicaliștii.
Totodată, potrivit sindicaliștilor, Acordul Colectiv semnat de către MJ și ANP în anul 2009 cu organizațiile sindicale, care prevede că 15 la sută din bugetul anual al ANP vor fi folosiți pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă, nu a fost respectat.
„ANP încalcă flagrant Regulile europene pentru penitenciare în ceea ce privește personalul de penitenciare și condițiile de muncă pentru acesta precum și legislația națională și internațională în materie de sănătatea și securitatea muncii. Abia recent, în ianuarie 2012, angajatorul, ANP, a acceptat – deocamdată declarativ și cu certitudine condiționat de disponibilitatea fondurilor – includerea unor obiective de investiții care să aibă drept finalitate îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru personalul din penitenciare”, se mai arată în comunicat.
Reprezentanții sindicaliștilor salută faptul că, în ianuarie 2012, ministrul Justiției a acceptat ca îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru angajații sistemului penitenciar să fie o prioritate strategică, menționând că este o reușită obținută după ani de zile de presiuni sindicale în acest sens.
„Apreciem și recenta schimbare de atitudine în relația cu organizațiile sindicale. Cele câteva luni de colaborare ce au urmat schimbării fostului subsecretar de stat, Radu Ragea, demonstrează că o relație funcțională între angajator și reprezentanții salariaților poate și trebuie să existe și că acest parteneriat este esențial pentru buna funcționare a sistemului penitenciar”, mai precizează reprezentanții FSANP.
Subsecretarul de stat Petronel Dobrică s-a întâlnit, sâmbătă, la sediul Ministerului Justiției, cu vicepreședintele Curții Europene a Drepturilor Omului, Josep Casadevall, și cu grefierul Secției a III-a, Santiago Quesada.
În cadrul întâlnirii, vicepreședintele CEDO a apreciat măsurile luate de Ministerul Justiției în vederea îmbunătățirii condițiilor de detenție, dar și a condițiilor de muncă a personalului din penitenciar. „Aceste măsuri sunt incidente în problema cauzelor aflate pe rolul Curții Europene”, se arată într-un comunicat de presă al MJ.
Subsecretarul de stat a arătat că una dintre cele mai importante măsuri de ordin legislativ pe care Ministerul Justiției le-a luat a fost punerea în dezbatere publică a proiectului de lege privind crearea, în cadrul instituției Avocatului Poporului, a unui mecanism național de prevenire a torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante în locurile de detenție.
