Nu mi s-a părut acceptabil să întrerup seria cu Roland Garros pentru a aborda subiectul “Valiza”. Mai ales că, dacă-mi permiteți să fiu cinic, e un subiect oarecum atemporal, cel puțin din punct de vedere al condamnatului principal. Subiectul încă suscită interes, ieri ați putut citi aici părerea colegului de rubrică, iar în principalul cotidian de sport pe cea a lui Ovidiu Ioanițoaia. Eu văd diferit lucrurile. Televiziunile o cotesc spre alte aspecte, gen paturi suprapuse, unii realizatori cred că și-au mușcat buzele pentru transferul discret al lui Becali la Jilava. Pur și simplu nu se pot obișnui cu ieșirea sa din peisaj, în loc de tricouri cu “Free Gigi” ar trebui să îmbrace unele cu “Freeze Gigi”, adică să-l congeleze pe Gigi ca să beneficieze de el și generațiile viitoare, ca într-una dintre melodiile de început ale celor de la trupa Taxi, “Criogenia salvează România”. Ca să închei cu Gigi Becali, care nu știe ce să mai facă, la cine să se roage pentru grațiere sau întrerupere de pedeapsă, mi se pare că atitudine mai demnă a avut vărul său Ioan Becali, altfel un personaj mult mai puțin frecventabil, care a scos fraza aia memorabilă cu pușcăriile care sunt pentru oameni, nu pentru girafe.
Atunci, în 2008, scriam așa într-un articol intitulat „Am scris pe bune. Mă premiază cineva?”: „Acordarea unor foloase pentru îndatoriri normale creează un orizont de așteptare deformat. Dacă șeful te laudă că într-o dimineață ploioasă ai ajuns la timp la serviciu, data viitoare te vei simți nedreptățit dacă el va ignora acest lucru. […] Particularizând pentru fotbal, în cazul proliferării acestei practici, o echipă nemotivată la final de stagiune, presupunând că nu va fi ofertată de terți, se va răzbuna pe “zgârciți” făcând deliberat pârtie adversarului. Bineînțeles, următorul pas este premierea arbitrului pentru a fluiera, chipurile, corect. La fel, pentru că a scris o cronică imparțială, și ziaristul poate pretinde bani de-o ciungă!” După 5 ani, 5 judecători au căzut toți de acord că a fost vorba despre o infracțiune și au hotărât în consecință. În toți acești ani în care Becali susținea sus și tare că premierea nu e mită, nimănui nu i-a trecut prin cap să-i deschidă DEX-ul la pagina în care figurează cuvântul MITĂ: „sumă de bani sau obiecte date ori promise unei persoane, cu scopul de a o determina să-și încalce obligațiile de serviciu sau să le îndeplinească mai conștiincios”! Să nu ne mai mirăm, așadar, de unanimitatea completului de judecată. Iar în ce privește regulamentul UEFA, există un pasaj în care se pomenește clar că un club nu trebuie să fie implicat în influențarea rezultatului altui meci. Și aici ajungem la legătura dintre Becali și Steaua. Despre asta, vineri.
