Acum 514 ani, domnitorul Ștefan cel Mare lăsa în urmă o Moldovă unită și puternică. Pleca la ceruri în plânsetele unui întreg popor, care l-a jeluit și l-a condus de la Cetatea de Scaun a Sucevei către locul unde își doarme somnul de veci, la Mănăstirea Putna. Ieri, 2 iulie 2018, Moldova lui Ștefan cel Mare nu mai era cea de acum mai bine de cinci secole. Istoria și-a pus amprenta într-un mod crunt asupra acestei părți a Europei și a neamului românesc.
Chiar dacă multe dintre teritoriile pe care Ștefan cel Mare le-a avut în administrare sunt departe de casă, spiritul unionist s-a simțit mai mult decât oricând. Și acest spirit l-au insuflat în special oamenii veniți din stânga Prutului, care nu au renunțat niciodată la gândul lor de unire.
Dorință de unificare și de o parte și de alta a Prutului
Anatolie Caraman este urmașul lui Anton Caraiman, unul dintre oamenii care la 27 martie 1918 semnau actul prin care Basarabia revenea la patria mamă. Chiar dacă în secolul care s-a scurs din numele de familie a dispărut un „i”, patriotismul a rămas la fel de puternic.
Pe Anatolie Caraman l-am întâlnit ieri la Putna, în curtea mănăstirii. Îmbrăcat în uniformă de colonel, președintele Asociației Tiras Tighina este extrem de onorat că face parte dintr-o familie care a scris istorie prin actul unionist de la 27 martie 1918.
Imediat își revine la realitățile de astăzi și remarcă faptul că unirea nu este dorită la București, iar acest lucru doare foarte tare.
„Cheia reîntregirii este la București, dar aici nimeni nu face nimic pentru a combate propaganda Imperiului Rus în Moldova. Radioul și televiziunea din Moldova sunt practic instrumente de propagandă rusești. Am mare încredere că lucrurile se vor schimba, mai ales că am reușit să ținem sus stindardul și pe vremea lui Voronin”, a arătat Anatolie Caraman.
Dorința de refacere a unității naționale este susținută și de foarte multă lume din dreapta Prutului. La Putna a ajuns și Mihai Nicolae, de la Bârlad. Avea asupra sa nu doar un steag cu tricolorul și pe care era imprimată România Mare cu mâini prinse între ele, ci și un discurs optimist.
„Cred în reîntregirea neamului nostru, dar nu prin intermediul celor care ne conduc, ci prin oamenii simpli. Noi trebuie să realizăm acest ideal, să arătăm adevărata față a acestei țări”, a spus Mihai Nicolae.
Personalitatea lui Ștefan cel Mare, omagiată și de prelați din Ucraina
Despre personalitatea domnitorului Ștefan cel Mare și rolul său în istoria Moldovei a vorbit și Velnic Melchisedec, starețul Mănăstirii Putna.
„În 2004, la împlinirea a 500 de ani de la moartea marelui domnitor, o tânără din Orhei a spus «Astăzi, Ștefan cel Mare ne-a unit pe toți, cine îl va urma?». După 14 ani vreau să-i răspund: tot Ștefan cel Mare. Eminescu și generația lui au organizat la Putna, în 1871, o primă manifestare la mormântul lui Ștefan cel Mare. Au adus o urnă cu pământ din toate provinciile istorice românești pe care au scris «Apărătorul existenței române». Această urnă se află acum în muzeul Mănăstirii Putna și spune totul despre marele patriot Ștefan cel Mare”, a arătat starețul Mănăstirii Putna.
Acesta a dorit să-i mulțumească și secretarului de stat de la Ministerul Culturii și Cultelor, Victor Opaschi, cu ajutorul cărora au fost tipărite trei cărți extrem de importante.
Un mesaj a venit tocmai din regiunea separatistă din Estul Ucrainei. Invitat la evenimentul de ieri, Mitropolitul Mitrofan de Lugansk și Alchevsk a ținut să arate că „astăzi, Biserica Ortodoxă Română sărbătorește un mare erou, o personalitate care a fost un mare conducător și a devenit și o personalitate sfântă. Faptul că a ridicat peste 40 de biserici pe care le-a lăsat în urma sa spune totul despre sfințenia sa”.
Vorbele adresate oamenilor din curtea mănăstirii au venit la finalul Liturghiei, oficiată de un sobor de preoți în frunte cu Mitropolitul Teofan al Moldovei împreună cu Arhiepiscopul Teodosie al Tomisului, Arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților, Episcopul Macarie al Europei de Nord și Episcopul vicar Damaschin Dorneanul.
Cântecele patriotice au fost puternic aplaudate și apreciate
Manifestările de ieri de la Putna au cuprins și un recital susținut de Orchestra-Model și Corul „Credo” ale Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și de Corul „Glasul Bucovinei” al Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi „Petru Rareș” Fălticeni.
Au fost intonate în special melodii patriotice, iar oaspeții din Republica Moldova au ținut capul de afiș, fiind aplaudați puternic de oamenii prezenți în curtea Mănăstirii Putna.
A urmat apoi momentul depunerii de coroane de flori la mormântul domnitorului Ștefan cel Mare din incinta mănăstirii, pentru ca la final să se înregistreze un alt moment important al acțiunilor de ieri.
Mai exact, a fost inaugurat Portalul Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă”, un mic complex memorial dedicat jertfei românilor de pretutindeni și din toate timpurile pentru libertate, independență și demnitate națională și, în mod special, românilor care au fost uciși în Masacrul de la Fântâna Albă, din nordul Bucovinei, la 1 aprilie 1941, secerați de gloanțele armatei sovietice.
Portalul cuprinde o poartă monumentală, o troiță de piatră, spații pentru depunerea de flori și aprinderea de lumânări, inscripții cu numele satelor de unde au pornit spre România cei uciși atunci și o cișmea.
La finalul ceremonialului religios derulat cu ocazia inaugurării portalului a fost susținut un recital de către Grupul Vocal-Tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” al Liceului Tehnologic „Ion Nistor” – Vicovu de Sus.
