FRĂTĂUȚI (IV)



FRĂTĂUȚI (IV). Biblioteca din Frătăuții Vechi s-a constituit, în mod oficial, drept Cabinetul de lectură „Silvestru”, în anul 1896, în casa lui Nicolai Luchian, cu 64 membri, cu 131 cărți, cu 2 abonamente la gazete și cu un capital de 88 florini și 10 creițari. Președinte era parohul Teodor Patraș, cel care, ca și Iraclie Porumbescu, parohul din Frătăuții Noi, va ajunge egumen al Putnei, dar, spre deosebire de Porumbescu, își va exercita mandatul, fiind „singura figură luminoasă” a Putnei, în primăvara anului 1904, când Iorga vizitează Bucovina. Vicepreședinte al Cabinetului era Vasile Marcu (adesea grafiat Marco), iar secretar era Ioan Todosan.
„Cor de plugari. Prin neobosita stăruință a tânărului cantor bisericesc Ioan Ursachi, s-a alcătuit, în Frătăuțul-vechiu, un mândru cor de plugari, cari ridică, prin ale sale cântări frumoase, măreția cultului dumnezeiesc. Numele cântăreților – mai târziu”[1].
În 14 ianuarie 1902, s-a înființat, la Frătăuții Vechi, banca raiffeisiană, sub direcțiunea preotului Mihai Dolinschi, cu Gheorghe Pojoga – președinte și cu Dumitru Nedelcu – vistiernic.
Însoțirea de păstrare și credit din Frătăuții Noi s-a înființat în 15 noiembrie 1902, sub direcțiunea lui Ilie Berbinschi și sub președinția lui Nicolai Hurjui, vicedirector fiind Samuil Maghior, iar vistiernic – Ioan Popovici.
În epoca Bucovinei istorice, când ținutul Rădăuților era cel mai bogat și mai dezvoltat ținut din întreaga provincie, frătăuțenii au ajuns la o bunăstare incredibilă, care culminează cu gestul generos al țăranului Vasile Marcu, membru fondator al Societății „Internatul de băeți români ort.or. din Rădăuț”, în 20 iulie 1902, „cu suma de tot considerabilă de 17.000 coroane”. Gestul țăranului frătăuțean fără copii fusese motivat de faptul că Vasile Marcu și-ar fi dorit ca toți copiii ținutului să devină, în acest fel cu adevărat creștinesc, și ai săi.
În 1906, evreii din Frătăuții Noi și-au deschis, cu sprijinul financiar și material al evreilor Berl, Seide și Markus Dechner, familia Schamschon și Hersch Wucher, Uscher Engler și Chaim Breuer, propria lor casă de rugăciune, „Tefilath Bet-Jeschurim”. Moara satului aparținea lui Markus Dechner.
În Frătăuți s-au născut publicistul Dumitru C. ISOPESCUL (3 octombrie 1839), profesorul gimnazial și autorul de manuale școlare Samuil ISOPESCUL (9 decembrie 1842), sculptorul Ioan GHEORGHIȚĂ (5 ianuarie 1886), pictorul Vespasian LUNGU (21 iulie 1927), doctorul în metalurgie Laurentie SOFRONI (23 noiembrie 1928), cercetătorul științific Gheorghe SIREȚCHI (5 februarie 1932), pictorul Doru Vasile ULIAN (30 ianuarie 1944), scriitorul Mihai TATULICI (3 august 1948) și regretatul fost președinte al CJ Suceava și primar al Sucevei, Constantin SOFRONI, sociolog, caricaturist înzestrat – printre altele și un prieten de nădejde al artei și al celor care o făptuiesc.
FREUDENTHAL. Colonia germană de țipteri de la Vatra Moldoviței, Freudenthal, a fost înființată, pe Valea Stânii, în anul 1809.
În 1890, satul german avea 174 locuitori și o școală primară, cu poetul Heinrich Kipper învățător.


[1] DEȘTEPTAREA, Anul IX, Nr. 43 din 7/20 Iunie 1901, pag. 3