FRĂTĂUȚI (III). „Cursul de industrie casnică și albinărit din Frătăuțul nou, carele e primul de atare feliu în Bucovina, s-a încheet, pentru anul acesta, în ziua de 10/22 Iuliu 1889…
Nu voim să prejudecăm judecata altora, carii vor fi competenți întru apreciarea asemenelor lucruri și carii vor pute să aibă ocasiune a le vede obectele lucrate la Cursul din Frătăuțul nou; căci se vor trimite spre expunere atât la Cernăuț, în localele „Societății pentru cultura română”, cât și la Suceava, la Societatea „Școala română”, fiindcă aceste Societăți au subvenționat numitul curs, într-un mod destul de mărinimos. Dară nici acum și aice nu putem să nu amintim, și încă cu o emfasă justă, pălăria de dame și de moda cea mai nouă, lucrată din pae de domnișoara Elena Brăilean, care a atras admirațiunea obștească și din partea celor străini… Vine, apoi, o pălărie de pae pentru bărbați, lucrată de Domnișoara soră a susnumitei, de Melania Brăilean, învățătoare din Bilcă, apoi o pălărie, tot de pae și pentru bărbați, împletită de Domnișoara Lucreția Reuțu, fiică adultă a învățătorului din loc. Aspazia Tofanel, învățătoare din Frătăuțul vechiu, Emilia Lentovici, fiica învățătorului Lentovici din Rădăuți și mai departe așa… Dară o domnișoară de 12 ani, din sat, din Frătăuțul nou, anume Reveca Nicoară, a lucrat un paner de papură care îți cere toată lauda!
Tot în rândul prim sunt, și încă de intonat cu laudă, obiectele, lucrate din paie, din papură și din nuiele ale preoților, părintelui Epaminonda Dracinschi din Igești și a părintelui Isidor Zavadovschi din Camenca; să stai și să te tot uiți la aceste lucruri, coșulețe de lux și altele, și nu te poți sătura!
Așa și între alții, un sătean din Frătăuțul nou, Dumitraș Jacotă, a făcut un coș de albine, sistema Berleps, împletit din nuiele, și o corfă (coșorcă) de mână; apoi, cantorii bisericești Lomuș și Busneanu și toți domnii învățători, Bocance din Botușana, Isopescu din Frătăuțul vechiu, Gorcea din Costișa și Nicoară din Pătrăuți, pe lângă Suceava, până și școlerașii din Frătăuțul nou, Todorică Maiereanu și Ștefănică Bogianu. Multă laudă și chiar admirațiune s-au dat lucrărilor lui Ion Nistreanu, sătean din Igești”[1].
Teodor Patraș din Horecea era paroh la Frătăuții Vechi încă din 1890, avându-l ca preot cooperator pe Mihail Dolinschi. Satul avea doi învățători, pe Emilian Isopescul și Ioan Colibaba, primar român fiind Dimitrie Pauliuc, iar primar german, Franz Fritz.
La sfârșitul anului 1894, de Crăciun, preotul Iraclie Porumbescu a organizat, în Frătăuții Noi, o colectă pentru Societatea „Școala Română”, la care au subscris, pe lângă fiul lui, Ștefan („măestru postal”), următorii localnici: preotul Ilie Berlinschi, învățătorul superior Gavril Reuț, învățătorul Emilian Hreniuc, primarul Vasile Șt. Jacuta (în altă știre, Jacota), Ilie P. Șerban, Emilian Hurjui, Constantin Chiraș, Grigori Bodnarescu, Dumitru V. Moisan, Ilie Const. Boghian, Simion Moisan, Pavel T. Ungurean, Ion Franciuc, Ilie C. MOISAN, Costea T. Ungurean, Ion P. Boghian, Ion Cerban, Ilie Capră, Ilie G. Nicoară, Dumitru I. Pântescu, Constantin G. Șerban, Dumitru G. Nicoară, Constantin G. Ungurean, Ștefan Onu, Toader G. Galan, Ion Davidean, Dumitru Hopilă, Constantin V. Isopescul, Vasile G. Nicoară, Toader Buceschi, Ion Const. Muntean, Constantin I. Andrișan, Vasile Davidean, Dumitru N. Jacuta, George Maidac, Iftimie Capră, Constantin Davidean, Ion S. Andrișan, Niculaiu Ștreangă, Simion Ștreangă, Ilie Ștreangă, Ion T. Isopescul, Georgi D. Nastasi, Toader Stichi, Vasile S. Moisan, Gavril Nastasi, Iftimie Boghian, Georgi Strugariu, Ilie Georgiță, Gavril Cazac, Toader Davidean, Georgi Capră, Andrii Crețan, Dumitru V. Șerban, Toader I. Davidean, Ilie Confederat, Zaharie Jacuta, Simion Galan, Ion Maerean, Petru Fodoraș, Tanasă Puha, Dumitru Buceschi, Niculaiu Ionesi, Iftimie Ștreangă, Georgi Moloci, Dumitru G. Jacuta, Gavriil V. Moisan, Georgi Gaie, Vasile D. Fodor, Toader D. Gheorghiță, Iftimia C. Berholschi, Catrina D. Olariu, Casandra P. Coniac, Samfira Cuciurean, Eudochia I. Ungurean, Ileana V. Panciuc și Toader Șerban[2].
O colectă pentru Azilul de studenți din Cernăuți, făcută, în mai 1896, de „Teofil Patraș, protopresviter în comuna Frătăuțul-vechi”, menționează următoarele nume de localnici: primar Dimitrie Pauliuc, Simion Iurescu, învățător Ioan Colibaba, proprietarul Vasile Marco, Gavril Buzilă, Ștefan Sarcinschi, George Iftiuchi, Constantin Buzilă, Ioachim Prelipcean, George Andruchovici, Ilie Sfiechi alui Simion, Ilie Drehuță, secretarul comunal Iustin Borcea, Teodor Ionesi, Ioan Bujdei, George Hurjui, Damian Țiganaș, Constantin Ionesi, Constantin Vătăman, Constantin Luchian, Alexandru Iacoviță, Samson Iurescu și Simion alui Ilie Iurescu[3].
[1] REVISTA POLITICĂ, Anul IV, nr. 17 / 1 septemvre 1889, pg. 6
[2] DEȘTEPTAREA, Nr. 2/1895, p. 19
[3] GAZETA BUCOVINEI, Nr. 44/1896, p. 4