FRASIN. Menționat ambiguu în „sămile” mănăstirii Voroneț din 1745, drept „Frasănii”, apoi, odată cu arendarea Stulpicanilor și a cătunelor din jur, în 17 iulie 1782, unor evrei, Marco din Suceava și Solomon din Gura Humorului, prin avertizarea acestora că „la Frasin nu se va vinde nici o băutură”, satul Frasin avea, totuși, în 1774, 21 de familii, iar în 1775, când făcea parte din Ocolul Câmpulungului Moldovenesc, 1 popă și 15 țărani, numărul gospodăriilor ajungând, în 1784, la 73.
Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Frasin „12 – toată suma caselor”, însemnând toți atâția birnici, și anume: rușii Cozma Drelciuc, Fodor Utașciuc, Hrihor Drelciuc, Ivan Buhaniuc, van Karaciuc, Iacob Tanilciuc, Hrihor Pariginiuc, Vasile Tanilciuc, Ștefan Tanilciuc, Iacob Buhaniuc, Matei Oblizniuc și Istrati, ungurian.
În 1820, exista, la Frasin o „rafinărie de potasă”, la care valorificau lemnul coloniștii germani de prin satele din apropiere.
În 24 iunie 1888, arhiducele Rainer, care inspectase milițiile din Cernăuți și din Suceava, se îndrepta, cu trenul, spre Vatra Dornei.
În gara Frasin, arhiducele a zărit un cor de o sută de copii din Bucșoaia, cor dirijat de învățătorul lor, care purta o medalie de război în piept, și a ordonat oprirea trenului.
Coborând pe peron, arhiducele Rainer a aflat că învățătorul se numea George Sidorovici și că dobândise medalia de război în Bosnia. „Apoi, întrebându-l ce fel de populațiune locuiește prin părțile acestea și răspunzându-i-se că Românii, Alteța Sa s-a bucurat și îndatori pe dl. Sidorovici ca să mulțumească tuturora pentru primirea ce i s-a făcut”[2].
În 1890, comuna Frasin avea 1.008 locuitori, primar fiind Ioan Caraciuc.
O colectă publică pentru Internatul de băieți români din Cernăuți, în decembrie 1897, menționează, în Frasin, doar un singur donator, pe Ilie CRACIUC[3].
La Frasin s-au născut scriitorul George Sidorovici (13 februarie 1920), sculptorul Vasile Pînzar (19 decembrie 1926) și prozatorul Radu MAREȘ (3 martie 1941).
[1] ACAD. ȘT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chișinău 1975, p. 244
[2] REVISTA POLITICĂ, Anul III, nr. 13, 15 iunie 1888, p. 7
[3] DEȘTEPTAREA, Nr. 4/1898, p. 30