Reformele din România au încetinit în ultimele trei luni, în special în procesul de restructurare și privatizare a companiilor de stat, iar oficialii FMI sunt îngrijorați că ar putea avea legatură cu anumite presiuni politice, a declarat pentru MEDIAFAX Jeffrey Franks, șeful misiunii FMI în România.
„Membrii board-ului încurajează autoritățile să continue ferm reformele structurale pentru că există îngrijorări legate de posibile presiuni politice care să îngreuneze acest proces”, a spus Franks.
Întrebat dacă aceste presiuni au legătură cu alegerile de anul viitor, Franks a afirmat: „Tu ar trebui să știi mai bine decât mine despre ce este vorba. În mod cert, viitoarele alegeri din 2012 sunt…directorii (boardului FMI – n.r.) vor ca Guvernul să mențină o abordare fermă atât asupra politicii fiscale, cât și asupra reformelor structurale, chiar și în contextul alegerilor”.
Consiliul Director al FMI a aprobat joi a doua evaluare a noului acord, de tip preventiv, și a pus la dispoziția României încă o tranșă, a treia, în valoare de 480 de milioane de euro.
Potrivit oficialului FMI, autoritățile de la București au „slăbit” în ultimele trei luni procesul de privatizare și restructurare a companiilor de stat.
Motivele pentru care anumite reforme au fost întârziate vor fi discutate cu autoritățile române
Franks a explicat că motivele pentru care anumite reforme au fost întârziate vor fi discutate cu autoritățile române la următoarea misiune de evaluare, în luna octombrie.
„Noi am fost flexibili atunci când a fost vorba despre detalii. Dacă vor (autoritățile – n.r) să ia o companie de pe masă (…), nu-i nicio problemă, dar numai dacă vedem o îmbunătățire în altă parte. Putem să fim flexibili cu detaliile, dar avem nevoie de o reformă generală agresivă în acest sector”, a spus reprezentantul FMI.
Guvernul și FMI au decis ca în acest an să fie numiți manageri privați la nouă companii de stat, urmând ca anul viitor lista să fie suplimentată cu șase societăți, relevă ultima scrisoare de intenție convenită de cele două părți și obținută de MEDIAFAX.
Conform documentului, primele companii de stat pentru care vor fi angajați manageri privați sunt Poșta Română, Tarom, CFR Marfă, Electrificare CFR, Societatea Națională a Lignitului Oltenia, Electrica Furnizare, Hidroelectrica, Romarm și Oltchim.
Anul viitor vor fi numiți manageri privați la alte șase companii
Același document relevă că anul viitor vor fi numiți manageri privați la alte șase companii, respectiv CFR, CFR Călători, Nuclearelectrica, Transgaz, Transelectrica și Romgaz.
De asemenea, Guvernul s-a angajat să vândă participații minoritare la CFR Marfă, Tarom, Petrom, Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica și Nuclearelectrica.
Potrivit lui Franks, cu cât sunt mai agresive reformele, cu atât mai ușor sunt de îndeplinit țintele fiscale, fără să fie necesară majorarea taxelor sau reducerea cheltuielilor.
Pe de altă parte, reprezentantul FMI a spus că programul arată foarte bine din perspectiva fiscală, iar performanța în ceea ce privește inflația este peste așteptări, chiar și peste anticipațiile BNR.
Bugetul general consolidat a înregistrat în primele opt luni ale anului un deficit de 12,97 miliarde lei, reprezentând 2,4% din PIB, soldul negativ din august echivalând cu 0,3% din PIB. Ținta de deficit pentru acest an este de 4,4% din PIB.
BNR țintește pentru acest an o inflație de 2-4%, dar are o prognoză ușor mai ridicată, de 4,6%
Viceguvernatorul BNR Cristian Popa a declarat joi că BNR estimează că rata inflației va reintra în intervalul țintit până la sfârșitul acestui an și se va păstra și anul viitor în apropierea țintei. BNR țintește pentru acest an o inflație de 2-4%, dar are o prognoză ușor mai ridicată, de 4,6%. Prețurile de consum au scăzut în august pentru a treia lună consecutiv, ca urmare a ieftinirii alimentelor, astfel că rata anuală a inflației a coborât la 4,25%.
FMI avertizează că atingerea țintei de deficit de către România pentru anul viitor, de 3% din PIB, va fi dificilă și arată că sunt necesare progrese mai rapide în creșterea ratei de absorbție a fondurilor UE și restructurarea companiilor de stat.
Autoritățile de la București au decis în luna martie să prelungească înțelegerea cu FMI, printr-un acord de tip preventiv în valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 miliarde de euro).
Acordul cu FMI este însoțit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană și de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.
