Franks: Nu sfătuim BNR să reducă ratele rezervelor minime constituite de bănci



BNR nu ar trebui să scadă acum ratele rezervelor minime obligatorii constituite de bănci, pentru a avea un buffer (tampon) în cazul unor eventuale probleme în sistemul financiar, a declarat pentru MEDIAFAX șeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks.
„În ceea ce privește rata rezervelor minime obligatorii, sfătuim banca centrală să nu le reducă acum. De ce? Pentru că acele rezerve minimme obligatorii asigură unul dintre cele mai importante buffere împotriva unor viitoare probleme în sistemul financiar”, a spus Franks.
BNR a redus în luna noiembrie, pentru prima dată în ultimul an și jumătate, rata dobânzii de politică monetară, cu 0,25 puncte procentuale, la 6%, însă a menținut la nivelurile actuale ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Pentru pasivele cu scadență reziduală mai mică de doi ani la finele perioadei de observare, rata rezervelor minime obligatorii este de 15% la lei si 20% la valută.
Mai mulți analiști contactați de MEDIAFAX se așteaptă pentru perioada următoare la continuarea relaxării politicii monetare de către BNR, inclusiv prin reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii.
Următoarea ședință a Consiliului de Administrație al BNR pe probleme de politică monetară va avea loc în data de 5 ianuarie 2012.
FMI a aprobat luni, al treilea raport de evaluare a implementării programului economic și fiscal convenit în cadrul acordului cu România și a pus la dispoziția României o nouă tranșă, echivalentă cu 430 milioane Drepturi Speciale de Tragere (507 milioane euro). Suma totală disponibilă pentru România a urcat, astfel, la 1,35 miliarde Drepturi Special de Tragere (echivalentul a 1,6 miliarde euro).
În luna martie a acestui an, autoritățile de la București au decis să prelungească înțelegerea cu FMI printr-un acord de tip preventiv în valoare de circa 3,5 miliarde de euro. Acordul cu FMI este însoțit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană și de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.