Șeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, spune că este puțin probabil ca o bancă din România să cadă, arătând că deși unele instituții de credit au transferat bani în afara țării, altele au adus capital, astfel că în ansamblu poziția sistemului bancar rămâne una echilibrată.
Întrebat dacă acordul cu instituțiile internaționale este suficient pentru situația în care o bancă din România ar da faliment, Franks a afirmat că un astfel de scenariu este puțin probabil, iar dacă totuși s-ar întâmpla, suma disponibilă din acord ar putea crește în foarte scurt timp.
„Există riscuri (…) dar nu, scenariul pe care l-ai descris nu are o probabilitate mare. Dacă ne-am afla într-o problemă severă, este posibil să extindem valoarea aranjamentului stand-by într-o perioadă foarte scurtă de timp, cu aprobarea boardului. Acest lucru a mai fost făcut și în alte țări”, a declarat Franks pentru MEDIAFAX.
În ceea ce privește riscul ca băncile străine să-și retragă finanțările din România în perioada următoare, oficialul FMI a arătat că, într-adevăr, unele bănci au redus expunerile pe România, însă altele au majorat-o, astfel că impactul a fost relativ neutru.
Șeful Supravegherii de la BNR, Nicolae Cinteză declara la rândul său în urmă cu aproape două săptămâni că sistemul bancar este stabil și, cel puțin în 2012, nu va exista o situație care să necesite crearea unei bănci-punte.
FMI a aprobat luni, al treilea raport de evaluare a implementării programului economic și fiscal convenit în cadrul acordului cu România și a pus la dispoziția României o nouă tranșă, echivalentă cu 430 milioane Drepturi Speciale de Tragere (507 milioane euro). Suma totală disponibilă pentru România a urcat, astfel, la 1,35 miliarde Drepturi Special de Tragere (echivalentul a 1,6 miliarde euro).
În luna martie a acestui an, autoritățile de la București au decis să prelungească înțelegerea cu FMI printr-un acord de tip preventiv în valoare de circa 3,5 miliarde de euro. Acordul cu FMI este însoțit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană și de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.
