BNR a întrerupt procesul de reducere a dobânzii de politică monetară, dar în prima parte a anului viitor relaxarea ar putea fi reluată dacă nu vor exista efecte inflaționiste de rundă a doua din creșterea TVA, a declarat pentru MEDIAFAX șeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks.
„Banca centrală este foarte concentrată în primul rând pentru a se asigură că politica monetară este corespunzătoare pentru atingerea țintei de infație pentru 2011, iar decizia lor a fost să ia o pauză în ceea ce privește relaxarea, pentru o perioadă, pentru că vor să vadă toate efectele creșterii de TVA (de la 19% la 24% – n.r.)”, a spus Franks.
Întrebat dacă există posibilitatea ca până la jumătatea anului viitor să fie redusă rata dobânzii de politică monetară, Franks a răspuns că un astfel de scenariu este probabil în condițiile în care inflația se va întoarce în banda țintită de BNR și nu vor fi efecte de runda a doua din partea majorării TVA.
„Da. Bineînțeles că există. Dacă inflația se întoarce în banda țintită și dacă banca centrală crede că va atinge ținta chiar și cu o dobândă joasă, atunci o vor micșora. Și cred că este un scenariu probabil dacă nu vor fi efecte de runda a doua”, a arătat oficialul FMI.
El a precizat că efectele de runda a doua depind de cât de multă presiune va fi în economie iar, în acest moment, nu există foarte multă presiune pentru că economia este încă „slăbită”.
Întrebat de ce există diferența foarte mare dintre rata dobânzii de politică monetară și dobânzile la depozite, Franks a recunoscut, râzând, că nu poate acorda un răspuns potrivit, dar crede că explicația constă în procesul de cerere și ofertă din piață, dar și de faptul că sunt anumite bănci care doresc „cu ardoare” să crească masa de depozit.
„Este o întrebare foarte interesantă. Am dicutat acest aspect și nu sunt sigur că am un răspuns potrivit (râzând – n.r.). În mod evident, este un proces de cerere și ofertă în piață și cred că există anumite bănci care sunt foarte dornice să crească masa de depozit și acesta ar fi unul dintre factorii pentru care ratele de depozit sunt relativ înalte”, a mai spus oficialul FMI.
În septembrie, dobânda medie la depozitele la termen existente în soldul băncilor era de 6,77%, în timp ce pentru cele noi era de 6,51%.
Pe de altă parte, există și bănci care practică dobânzi la depozite de până la 8,5% în prezent, în condițiile în care rata dobânzii de politică monetară se situează la 6,25%.
Majorarea TVA cu cinci puncte procentuale, apicată începând cu luna iulie a condus la o accelerare a inflației până la o rată anuală de 7,58% în septembrie, maximul ultimilor doi ani.
Banca Națională a României a majorat estimarea privind inflației la finele acestui acest an, de la 3,7% la 7,8%, deși țintește o rată anuală de 3,5%, plus/minus un punct procentual, iar FMI a anuțat luni o prognoză de peste 8%, ceea ce înseamnă că și estimarea băncii centrale va arăta o rată similară.
Pentru 2011, BNR a stabilit o țintă de inflație de 3%, plus/minus un punct procentual, și anticipează că rata se va plasa la 3,1%.
Inflația reprezintă unul dintre criteriile fixate în acordul de finanțare externă semnat de România, în valoare de 20 miliarde de euro, și coordonat de Fondul Monetar Internațional. Totodată, inflația se numără printre criteriile de convergență pe care România trebuie să le îndeplinească pentru aderarea la zona euro.
