Sute de copii și tineri părăsiți în maternități și spitale, lipsiți de dragostea părintească, provenind din familii dezorganizate, copii orfani sau copii care au fost crescuți în centre de plasament și-au găsit un sprijin în părinții profesioniști, asistenții maternali care le-au devenit „adevărații părinți”. Numărul total al asistenților maternali profesioniști din județ este în acest moment de 390, persoane înregistrate la Serviciul de Asistență Maternală Profesionistă (AMP) din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Suceava, dintre care 371 sunt activi și au grijă de 567 de copii și tineri din tot județul.
158 de „părinți de profesie” au câte un copil în asistență maternală, 107 au câte doi copii, zece au câte trei copii, toți acești minori fiind fără probleme de sănătate. Alți 48 de asistenți maternali au grijă de câte un copil cu dizabilități, șase au în plasament câte doi copii cu dizabilități, 36 au câte doi copii din care unul sănătos și unul cu dizabilități, cinci au câte trei copii din care unul sănătos și doi cu dizabilități, iar un asistent maternal are patru copii, din care doi sunt sănătoși și doi sunt cu dizabilități.
„Părinți” pentru 17 copii
41 de copii părăsiți de propriii părinți și-au găsit un cămin în cele 13 familii de asistenți maternali din județ. Familia Rodica și Petru Cotoară din Milișăuți face parte din cele 13 familii de asistenți maternali profesioniști. Rodica Cotoară are atestat de asistent maternal din anul 2004, având grijă în toți acești ani de nouă copii. Soțul ei, Petru Cotoară, a obținut atestat de „părinte de profesie” în anul 2005 și a primit în plasament opt copii. Profesia aleasă de cei doi soți i-a transformat în „părinți” pentru 17 copii al căror destin nu a fost unul prea fericit.
În prezent, familia Cotoară are grijă de patru copii, dintre care doi cu dizabilități, copii cu vârste cuprinse între 6 și 10 ani. Bianca este în clasa a III-a, la Școala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” Milișăuți, Denisa, în vârstă de 7 ani, este elevă în clasa a I la aceeași școală, Diana, în vârstă de 6 ani, este preșcolar la Grădinița Specială Fălticeni, la fel ca și Maria, de aceeași vârstă.
Directorul executiv al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, Georgeta-Nadia Crețuleac, ne-a spus că cei patru copii crescuți de familia Cotoară „sunt înconjurați de multă afecțiune, au o evoluție favorabilă atât în familia de asistenți maternali, cât și în comunitate și în colectivul școlar. Minorele sunt atașate de membrii familiei Cotoară, nefiind sesizate forme de discriminare în familie”. Reprezentanții Serviciului de Asistență Maternală Profesionistă, care monitorizează activitatea asistenților maternali din județ, ne-au spus că soții Cotoară își îndeplinesc corespunzător obligațiile pe care le au față de copiii din plasament, „ocupându-se de creșterea, educarea și îngrijirea minorelor, în vederea unei dezvoltări armonioase, fizice, psihice și intelectuale a minorelor.Membrii familiei Cotoară dispun de garanții materiale și morale pentru îngrijirea copiilor din plasament, oferind un climat stabil, securizant și optim dezvoltării acestora”.
Numărul de asistenți maternali, în scădere
Localitățile cu cei mai mulți asistenți maternali din județ sunt Bogdănești (54 de asistenți maternali, 77 de copii în plasament), Dolhasca (52 de asistenți maternali, 76 de copii în plasament), Fălticeni (52 de asistenți maternali, 64 de copii în plasament), Baia (40 de asistenți maternali, 71 de copii în plasament), Salcea (19 asistenți maternali, 27 de copii în plasament). Pe ultimele locuri la numărul de asistenți maternali se află localitățile Dărmănești, Moara, Drăgoiești, Mușenița, Păltinoasa, Rădăuți, Putna, Frumosu, Hârtop, Horodnic de Sus, Sadova, Vulturești, cu câte un asistent maternal.
În ultimii doi ani, numărul de asistenți maternali a scăzut. Dacă în anul 2015 au ieșit din evidențele AMP 15 persoane (cinci asistenți maternali s-au pensionat, șapte nu și-au reînnoit atestatele și trei și-au dat demisia), anul trecut au plecat 29 de asistenți maternali (14 s-au pensionat, șase nu și-au reînnoit atestatele și nouă și-au dat demisia).
1.076 de copii și tineri, în plasament în servicii de tip familial
Directorul executiv adjunct al DGASPC Suceava, Margareta Isăilă, a declarat că în acest an Serviciul AMP din cadrul DGASPC Suceava va organiza cursuri de formare profesională pentru asistenți maternali profesioniști. „În acest sens, s-au efectuat evaluări sociale și psihologice pentru 300 de persoane care au solicitat să devină asistenți maternali profesioniști, în perioada 2011-2015”, a completat Margareta Isăilă. La sfârșitul anului 2016, în sistemul de protecție public se aflau 1.076 de copii și tineri în plasament în servicii de tip familial (din care 567 în plasament la asistenți maternali profesioniști, 385 în plasament în familia lărgită și 124 în familii și persoane fără grad de rudenie), alți 480 de copii și tineri în servicii de tip rezidențial și 139 de copii și tineri în servicii de tip rezidențial private.
Copiii aflați în dificultate care au ajuns în grija asistenților maternali suceveni au vârste cuprinse între 0 și 18 ani. Din cei 567 de copii și tineri îngrijiți în rețeaua de asistență maternală, 157 au vârste cuprinse între 10 și 14 ani. Unii dintre copii au fost părăsiți în maternități sau spitale, alții provin din centre de plasament, iar o altă parte sunt copii proveniți din familii aflate în situație de risc, iar pentru a preveni instituționalizarea acestora s-a instituit măsura plasamentului la asistent maternal profesionist, în special pentru copiii mici. Cei mai mulți copii care au ajuns în plasament la asistenți maternali profesioniști provin din mediul rural.
Probleme frecvente în familiile din mediul rural
Purtătoarea de cuvânt a DGASPC Suceava, Nicoleta Daneliuc, ne-a spus că cele mai multe familii din mediul rural care ajung în situație de risc sunt cele care traversează momente de criză majoră (separarea/divorțul/decesul unui soț/partener, lipsa/pierderea locului de muncă, apariția unei boli grave la un membru al familiei, copil sau adult, violența domestică etc.). „Alți copii provin din familii dezorganizate, în care părinții sunt alcoolici. Sunt și cazuri de mame care se prezintă cu copilul de mână la DGASPC pentru a solicita instituirea măsurii de plasament, pe motiv că vor să plece în străinătate, să-și caute un loc de muncă și nu are cine să aibă grijă de copilul lor”, a completat Nicoleta Daneliuc. Fiecare caz care ajunge în atenția DGASPC Suceava este analizat, iar mama este consiliată cu privire la riscul separării și traumele la care supune copilul. În plus, se solicită de la primăriile de domiciliu o anchetă socială și plan de servicii pentru prevenirea separării copilului de părinți.
