Fotbal la stufstock

Țărmul bulgar e la o aruncătura de bat. În Vamă oamenii se împart între cele două scene. Meciul e undeva la coada priorităților. Totuși se simte ceva. Unele mese sunt rezervate la terasele care și-au montat ecrane. La concurență cu naționala sunt Alifantis și Andrieș, pe scena „soft”. Teoretic, câte unul pe repriză. Știu că indiferent ce voi alege, voi regreta alternativa. Un fel de deja vu pentru mine.În cele din urmă îmi spun că Stufstock-ul este o dată pe an (dacă va mai fi!), în timp ce naționala va mai avea meciuri, umătorul chiar miercuri. Numai că iluzia că sunt propriul meu stăpân chiar asta se dovedește. Dacă anul trecut doar marea limita numărul spectatorilor, de data asta la cârciuma lui Soni se suferă de claustrofobie. Spectatorii rămași pe afară privesc scena pe un ecran imens, în timp ce sunetul răzbate peste gard. Cumva, instinctul mă ghidează spre cârciuma vecină. Aici meciul se da la tv și găsesc un unghi în care văd ecranul cu scena pe fundal. Perfect, un fel de televiziune doi în unu, cu sunet live. Un timp treaba merge strună, deși Alifantis pare sceptic. La 2-0, de dincolo de gardul de rogojină aflu că „degeaba începe o nouă zi”. Tocmai el, grecul Alifantis, să aibă pretenții de scor mare contra bulgarilor?! Meciul lasă să se întrevadă o fiestă în Piața Universității. Alifantis sugerează Piața Romană nr. 9 și-i pasează ștafeta lui Andrieș. Dar ce se întamplă?! Pe parcursul unei singure melodii a lui Andrieș (și ce melodii scurte are ăsta!) bulgarii egalează! Într-adevăr, „am furnici pe toată talpa, încerc podeaua ca un bec…” Fluier final. Într-o doară, încerc să intru la Soni și, ca prin minune, reușesc. Înăuntru, veselie mare. Ca să vezi, când eram pe val, Alifantis îi dădea cu lacrimogene, iar acum Andrieș bagă săltărețe! Cică Felix e un motan turnător, patron de televizor! O fată are steagul României pe umeri, Andrieș simte ceva și o linișteste: „tu nu-ți fă griji draga mea, toată lumea pațește așa”. Apoi pomenește ceva de o „ceafă lată, cu păr mult, cârlionțată”. Cum le știe el pe toate! Finiș și la scena „soft”. Ceva a lipsit ca să fie totul perfect. Poate victoria contra bulgarilor. Poate Chilian. Poate altceva…
Târziu, în noapte, bulgarii tranzitează Vama în viteză și sunet de sirene. Îi petrec cu privirea din fața scenei „hard”, unde greii de la Phoenix tocmai își cer viața înapoi, „ce-am risipit-o pentru voi”. Pentru tricolori urmează Albania, aici se pregătește Luna Amara. Oops…