Fostul președinte iugoslav Slobodan Miloșevici a murit în închisoare



Fostul președinte iugoslav Slobodan Miloșevici a murit în închisoare
Fostul președinte iugoslav Slobodan Miloșevici a murit în închisoare

Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPI) a anunțat, sâmbătă, că fostul președinte iugoslav, Slobodan Miloșevici, judecat la Haga pentru crime de război și genocid, a murit în detenție, transmite AFP.
„Putem confirma decesul său”, a declarat serviciul de presă al TPI, fără a da alte amănunte. În primă fază, TPI refuzase, sâmbătă la prânz, să confirme această informație.
Știrea fusese anunțată inițial de postul de radio B-92 de la Belgrad, care cita surse neoficiale, și de radioteleviziunea sârbă.
„Este adevărat”, declarase, pentru AFP, sub acoperirea anonimatului, o sursă apropiată Guvernului sârb, care a refuzat să dea detalii.
Potrivit B-92, Miloșevici, în vârstă de 64 de ani, a decedat sâmbătă dimineață în celula sa de la închisoarea TPI.
„Surse apropiate Tribunalului au declarat că Miloșevici a fost găsit mort în această dimineață (sâmbătă – n.r.) în celula sa de la Haga. În momentul în care a fost găsit, era mort deja de mai multe ore”, a anunțat postul de radio B92.
Membrii familiei lui Miloșevici – soția și fiul său, care au fugit din țară din cauza proceselor intentate de justiția sârbă, ascunzându-se probabil în Rusia, și fiica sa, care trăiește în Muntenegru – au fost deja informați în legătură cu decesul, a adăugat B92.
Miloșevici suferea de hipertensiune arterială și probleme cardiovasculare, iar procesul său fusese întrerupt de mai multe ori pe motive de sănătate.
Tribunalul pentru fosta Iugoslavie respinsese, la sfârșitul lunii februarie, o cerere de punere în libertate provizorie depusă de avocații lui Miloșevici, care doreau ca acesta să primească îngrijiri medicale în Rusia.
Radioteleviziunea sârbă a precizat că Miloșevici a decedat după ce starea sa de sănătate „s-a deteriorat brusc”.
Judecat pentru genocid
Fostul președinte iugoslav Slobodan Miloșevici, decedat la vârsta de 64 de ani în centrul de detenție al Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, era judecat, de peste patru ani, pentru crime de război, crime împotriva umanității și genocid, relatează AFP.
Miloșevici s-a născut la Pojarevaț, în estul Serbiei, la 20 august 1941.
Fiul unui teolog ortodox de origine muntenegreană, Slobodan Miloșevici, de profesie jurist, a urcat treptat în ierarhia nomenclaturii, ajungând în 1986 în funcția de președinte al Partidului Comunist din Serbia.
Profitând de slăbirea puterii federale, el a început o veritabilă cruciadă în favoarea unirii tuturor sârbilor.
În 1989, prezentându-se drept apărător la minorității sârbe din Kosovo, el începe să suprime autonomia acordată de Tito acestei provincii cu populație majoritar albaneză. Combinând manifestațiile populare și manevrele politice, Miloșevici este ales președinte al Serbiei în 1990.
Cu toate că este considerat în Occident principalul responsabil pentru războaiele care au urmat dezmembrării Iugoslaviei, în 1991-1992, el a fost în 1995 singurul interlocutor reprezentând partea sârbă capabil să negocieze acordurile de pace de la Dayton.
Însă în Serbia, ostilitatea sa față de democratizarea sistemului îl face să piardă susținerea multor intelectuali, care îl acuză de „autoritarism” și „vederi limitate”.
În pofida unei opoziții tot mai ample, Miloșevici schimbă în 1997 funcția de președinte al Serbiei cu cea de președinte al Republicii Federale Iugoslavia. Susținut de armată și poliție, el formează la începutul anului 1998 o coaliție cu ultranaționaliștii, iar regimul devine mai dur.
Politica sa de reprimare sângeroasă practicată în Kosovo a provocat, la 24 martie 1999, intervenția forțelor aeriene ale NATO în Republica Federală Iugoslavia.
Miloșevici este îndepărtat de la putere în urma unei revolte populare, la 5 octombrie 2000. El este arestat la 1 aprilie 2001.
– Miloșevici este al patrulea deținut care moare în închisoarea TPI
TPI se află într-o situație dificilă după moartea lui Slobodan Miloșevici, al patrulea deținut decedat în penitenciarul de la Haga, după ce a refuzat cererea ca acesta să se poată deplasa la Moscova pentru a primi tratament medical, comentează AFP.
Miloșevici este al patrulea deținut care a murit în închisoarea TPI de la Haga, de la crearea sa, în 1993.
Duminica trecută, fostul lider al sârbilor din Croația, Milan Babici, în vârstă de 50 de ani, condamnat la 13 ani de închisoare pentru crime împotriva umanității, s-a sinucis. Potrivit unor informații neconfirmate oficial, Babici s-ar fi spânzurat.
Un alt sârb din Croația, Slavko Dokmanovici, și-a pus capăt zilelor în iunie 1998, iar un al treilea sârb, din Bosnia, Milan Kovacevici, a murit din cauze naturale în luna august a aceluiași an.
Alți trei inculpați au murit din cauze naturale în timp ce se aflau în libertate provizorie, înainte de procese.
– Carla Del Ponte nu exclude posibilitatea ca Miloșevici să se fi sinucis
Procurorul TPI pentru fosta Iugoslavie, Carla Del Ponte, nu a exclus posibilitatea ca Slobodan Miloșevici să se fi sinucis, ca „o ultimă sfidare” la adresa justiției internaționale, relatează AFP, care citează un interviu publicat duminică de cotidianul La Repubblica.
„Se poate să ne fi adresat ultima sfidare. Și dacă s-ar fi sinucis?”, potrivit lui Del Ponte.
Citând precedentele sinucideri din închisoarea TPI, ea a spus că dacă acesta a fost cazul, atunci nu ar fi o premieră.
Aducând în discuțiile controalele medicale la care acuzatul era supus frecvent la Haga, Del Ponte a spus că „este straniu, chiar dacă posibil din punct de vedere natural, să fi murit pe neașteptate, fără ca medicii să-și fi dat seama de o bruscă agravare a stării sale de sănătate”.
Potrivit lui Del Ponte, o posibilă explicație a unei eventuale sinucideri ar fi aceea că Miloșevici nu mai avea la dispoziție decât 40 de ore pentru apărarea sa în procesul în care era acuzat de crime de război și crime împotriva umanității.
„După aceea, urma să-mi prezint rechizitoriul. Procesul s-ar fi încheiat la vară. Potrivit estimărilor noastre, s-ar fi terminat prin condamnarea pe viață. Poate că a dorit să evite toate aceste lucruri”, a explicat ea.
Del Ponte a respins orice responsabilitate în legătură cu acest deces, spunând că, din contră, este foarte supărată de acest eveniment. „Mi se pare imposibil ca atâția ani de muncă, de energie, anchete minuțioase, obstacole ce trebuiau depășite, să dispară complet. Într-o clipă, totul s-a pierdut”, a subliniat ea.
„Ca procuror, îmi dau seama că nu voi mai putea încheia cel mai important proces al vieții mele. Șase ani și jumătate de muncă grea și de renunțări au fost anulați. Ca reprezentant al miilor de victime care cer dreptate de ani de zile, acum mă trezesc că nu mai am nimic. Moartea lui Miloșevici reprezintă pentru mine un eșec total”, a conchis ea.
– Decesul lui Miloșevici ar putea intensifica semnificativ naționalismul în Serbia
Decesul lui Slobodan Miloșevici riscă să provoace o intensificare a naționalismului în Serbia, țară al cărei premier a cerut „un raport detaliat” de la TPI – o instanță considerată de numeroși sârbi ca fiind responsabilă de moartea fostului președinte, comentează AFP.
„Guvernul Serbiei va cere Tribunalului de la Haga un raport detaliat asupra acestui eveniment tragic”, a declarat sâmbătă Vojislav Koștunița.
Chiar dacă Miloșevici a fost constrâns de conaționalii săi să renunțela putere, în 2000, fiind extrădat la Haga în 2001, moștenirea sa politică a rămas puternică în Serbia, unde unii sunt în continuare susținătorii unei politici naționaliste.
Făcând apel la tradiție, Koștunița, considerat un naționalist moderat și care a fost opozant al lui Miloșevici când acesta era la putere, a subliniat că moartea fostului președinte va „șterge” divergențele. „La noi, obiceiul este ca, în aceste momente, divergențele politice și alte lucruri de acest gen să fie date la o parte”, a subliniat el.
Președintele uniunii Serbia-Muntenegru, Svetozar Marovici, a spus că Miloșevici a murit când era „bolnav și privat de libertate”. Marovici a exprimat anumite reticențe privitoare la condițiile de detenție, în contextul în care patru deținuți TPI au murit în închisoarea de la Haga de la crearea tribunalului, în 1993.
„Moartea lui Miloșevici în acest mod supune la grea încercare autoritatea morală a Tribunalului de la Haga”, a spus Marovici.
Pentru opinia publică sârbă, această remarcă pare a fi și mai mult justificată, pentru că Miloșevici, care suferea de probleme cardiovasculare, ceruse să i se permită deplasarea la Moscova pentru tratament medical, lucru refuzat de TPI. „Haga l-a ucis pe Miloșevici”, au titrat duminică, pe prima pagină, publicațiile sârbe Press și Glas Javnosti. „Asasinat!”, a titrat Kurir.
Astfel de remarci nu pot decât să alimenteze o sensibilitate națională deja puternică, pentru că frontierele Serbiei ar putea fi în curând considerabil reduse.
Kosovo, provincie majoritar albaneză, dar pe care Belgradul o consideră leagănul culturii sârbe, ar putea obține independența, în timp ce liderii din Muntenegru, istoric și cultural foarte legat de Serbia, doresc să obțină independența, în mai.
Primele reacții ale oamenilor simpli au demonstrat faptul că TPI nu se bucură de o prea mare încredere. „L-au ținut închis pe Miloșevici timp de mai mult de trei ani, ca un animal, fără să-i permită să fie vizitat de medici”, spune un bărbat de 54 de ani.
Unii s-au declarat însă îngrijorați că decesul lui Miloșevici ar putea intensifica naționalismul dându-i fostului lider statutul de martir. „Miloșevici va deveni un martir pentru simpatizanți și nimeni nu-i va putea convinge că a fost, de fapt, un monstru”, este de părere un student de 27 de ani.