Andrei Marga este o voce marcantă a spațiului public românesc, ale cărui păreri sunt fie acceptate, fie contestate, dar niciodată ignorate. Este cunoscut ca un reformator al educației. A dezvoltat și modernizat, din poziția de rector, Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și, ca ministru al Educației, a reformat sistemul educațional românesc.
Invitat la podcastul „Interviurile Monitorul”, Andrei Marga a vorbit despre parcursul său profesional și despre contextul în care s-a desfășurat acesta, anii `60 – `70, perioadă în care în România comunistă se manifesta o deschidere a politicii externe spre Occident. El a explicat de ce, în acea perioadă, la facultățile de filosofie se studia fizica cuantică, economia, biologia și matematica, materii care erau obligatorii, și de ce nu se mai studiază și astăzi.
Urmărind podcastul „Interviurile Monitorul”, pe care îl puteți viziona pe site-ul „Monitorului de Suceava”, dar și pe canalul de YouTube sau pe pagina de Facebook ale ziarului nostru, puteți afla de ce consideră Andrei Marga că „Educația a devenit un câmp pentru obținerea voturilor”, „Cu decidenții actuali nu se ajunge nicăieri. Se ajunge la o criză mai gravă”, „Un om nu este antieuropean pentru că vrea altă politică decât cea pe care o duce guvernul” și „Dacă cineva își asumă un rol de decizie, atunci trebuie să răspundă de ce lasă în urmă”.
Tot în cadrul acestui podcast, Andrei Marga a povestit și motivul, cel puțin ciudat, pentru care a ales să părăsească funcția de ministru de Externe, dar și de ce fostul său coleg Ion Cristoiu a ales să părăsească învățământul și să-și dea demisia de la Universitatea ”Babeș-Bolyai”.
Andrei Marga a făcut și declarații extrem de dure. Urmărind acest podcast veți afla și contextul în care a afirmat: „Ei nu s-au mai ocupat de interesul național, s-au ocupat de interesul lor”, „Când am fost ministru de Externe mi-am dat seama că e o instituție coruptă. Și acum e foarte coruptă”. „Mulți profesori își luau studenți ca să îi taxeze și să-și mărească veniturile”, „Acum pilăraia decide, atunci decideau totuși criteriile profesionale”, „Învățământul superior s-a și stricat din două direcții” sau „Nu merge să devii ministru când tu nu ai scris 6 pagini despre învățământ pe care să ți le asumi”.
