Fostul ministru al Justiției Rodica Stănoiu a fost audiată, marți, de instanța Tribunalului București în calitate de martor în procesul în care medicul Șerban Brădișteanu este judecat pentru infracțiuni de corupție în legătură cu licitații pentru aparatura medicală destinată spitalelor-penitenciar.
Rodica Stănoiu a declarat, în fața instanței Tribunalului București, că ea nu a făcut altceva decât să preia o cerere mai veche de dotare a spitalelor din rețeaua penitanciară și că personal a dorit să facă acest lucru întrucât acestea într-adevăr trebuiau dotate, dar și pentru că exista o presiune externă din partea Consiliului Europei.
Aceasta a explicat că în proporții mari documentația pentru acea licitație a fost făcută anterior venirii ei la conducerea Ministerului Justiției și că ea nu a făcut decât să pună în mișcare procedura. Astfel, Stănoiu a arătat că din cauza multelor plângeri venite din partea deținuților referitoare la slaba echipare a spitalelor din rețeaua penitenciară și a diversității bolilor pe care aceștia le invocau, ea a decis că cel mai util ar fi fost ca procedura de licitație să fie coordonată de medici specializați în domeniile bolilor invocate.
Fostul ministru al Justiției a arătat că a numit o comisie de medici, printre care și doctorul Brădișteanu, care să se ocuope de caietul de sarcini și de procedura de licitație. Totodată, Stănoiu a mai arătat instanței că pe partea economică au fost numiți consilieri din Ministerul Justițuiei care se ocupau în paralel de procedura de licitație.
Ea a mai arătat că a numit și un secretar de stat care să supravegheze comisia și modul în care aceasta operează, adăugând că acest secretar de stat nu i-a semnalat niciodată nereguli în privința întocmirii caietului de sarcini și a derulării licitației.
Stănoiu a explicat instanței că a dorit dotarea cu cele mai moderne echipamente pentru a nu mai exista plângeri din partea deținuților și pentru a nu oferi autorităților europene ocazia de a mai critica România pe problema dotării spitalelor-penitenciar.
La finalul declarației, fostul ministru al Justiției a spus că toată lumea implicată în procedura de licitație, precum și beneficiarii tehnologiei medicale s-au arătat mulțumiți, subliniind că nu a existat nicio plângere în legătură cu aparatura achiziționată.
Rodica Stănoiu a mai povestit că la inaugurarea Spitalului Penitenciar Prahova, atât reprezentanți ai autorităților europene, cât și ai Ministerului Sănătății s-au declarat mulțumiți de standardele la care a fost adus spitalul în urma achiziționării aparaturii. Ea a precizat că oficiali din Ministerul Justiției ar fi declarat la acea vreme că dacă ar fi fost și ei medici, și-ar fi dorit să facă operații la Spitalul Penitenciar din Prahova.
Tot la termenul de marți, instanța l-a audiat și pe medicul neuropsihiatru care a făcut parte din comisia de licitație de la acea vreme.
Judecătorii Tribunalului București au acordat un nou termen pentru continuarea audierilor în 22 aprilie.
La sfârșitul lunii februarie, instanța l-a audiat, în calitate de martor, pe directorul Institutului Matei Balș din Capitală, Adrian Streinu-Cercel, fost membru în comisia de evaluare a unei licitații.
Pe parcursul declarației, Streinu-Cercel le-a declarat judecătorilor că nu a simțit nicio clipă vreo presiune creată de colegul său, medicul Brădișteanu, presiune prin care să favorizeze vreun ofertant participant la licitația pentru edchipamente medicale de înaltă performanță.
Mai mult, martorul a explicat că, dată fiind slaba dotare a unităților medicale din rețeaua penitenciarelor – care, potrivit declarației medicului, ar data din anii 1960 – a fost necesară deplasarea comisiei de evaluare pe teren, pentru a stabili tipurile și cantitățile de aparatură necesară modernizării spitalelor din penitenciare. Streinu-Cercel a explicat și nevoia achiziționării aparaturii vârf de gamă, aceasta făcându-se pe fondul presiunilor exercitate de ministrul justiției de la acea vreme, în raport de cerințele și standardele europene.
Medicul Brădișteanu este acuzat că ar fi primit o mită de jumătate de milion de dolari și o alta, în mai multe tranșe, de trei milioane și jumătate de euro, toți banii fiind dați de o firmă austriaco-elvețiană ce distribuie produse medicale, CC Med AG. În schimbul banilor, Brădișteanu este acuzat că ar fi facilitat companiei câștigarea unei licitații pentru echiparea spitalelor penitenciar din România, procedură desfășurată în anii 2001-2002.
Direcția Națională Anticorupție a dispus, în august 2006, blocarea tuturor conturilor din România și Europa atribuite medicului Șerban Brădișteanu, cercetat pentru corupție, precum și instituirea unui sechestru asigurator asupra proprietăților sale.
Urmărirea penală împotriva medicului Brădișteanu a fost declanșată de procurorii anticorupție în 16 iunie 2006. Câteva zile mai târziu, în 27 iunie, acesta a primit o viză turistică pe zece ani pentru Statele Unite ale Americii, unde, potrivit declarației sale, medicul dorea să meargă pentru a se trata.
Potrivit anchetatorilor, Brădișteanu s-ar fi ocupat personal de licitația în valoare de 20 de milioane de dolari, sumă plătită de Ministerul Justiției, condus atunci de Rodica Stănoiu, pentru cumpărarea tehnicii medicale. „Ceilalți membri ai comisiei au arătat că medicul Brădișteanu s-ar fi ocupat de toate aspectele acestei licitații și că ei doar ar fi semnat. Pentru asta sunt învinuiți de abuz în serviciu”, susțin anchetatorii.
În urma licitației, Adminstrația Națională a Penitenciarelor s-a considerat păgubită, constituindu-se parte civilă cu suma de 150 de miliarde de lei vechi.
