Asociația Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii din România (AFDPR) a transmis un memoriu oficial către ministrul muncii, Florin Manole, prin care a semnalat o serie de încălcări ale legislației în vigoare, încălcarea unor drepturi fundamentale ale beneficiarilor Decretului Lege 118/1990, precum și unele abuzuri sau neconformități ale instituțiilor din subordinea Ministerului Muncii, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și Casa Națională de Pensii Publice. Memoriul a fost transmis în urma Adunării Generale a Asociației Foștilor Deținuți Politici care s-a desfășurat la Iași la începutul lunii septembrie.
Asociația Suceava a fost reprezentantă la această adunare generală de către vicepreședintele la nivel național al AFDPR, Constantin Luchian, președintele județean Radu Bercea și vicepreședinții Aurel Nichiforeanu, Liviu Seliuc, Samoilă Luchian și Mihai Frunză. La nivel național, AFDRP are un consiliu de conducere format din președintele Niculina Moica și vicepreședinții Constantin Luchian, Leonard Câmpeanu și Cornelia Fetea. După ședință, rădăuțeanul Constantin Luchian, a declarat că prin acest memoriu s-a solicitat o audiență la ministrul muncii prin care să fie prezenți și reprezentanți din conducerea ANPIS și CNPP. De precizat că foștii deținuți politici reclamă abuzul Statului Român prin recentele măsuri de austeritate adoptate de Guvern, în urma cărora sunt nevoiți să plătească 10% drept CASS pentru indemnizația pe care o primesc, precum și prin eliminarea unor bilete de tratament și gratuități la medicamente și tratamente medicale.
„Considerăm obligatorie prezența la această audiență a unor reprezentanți de vârf din ANPIS și CNPP care să justifice și să răspundă pentru situația dezastruoasă în ceea ce privește supraaglomerarea instanțelor de judecată la nivel național pe litigii generate de decizii arbitrare emise de aceste instituții, care afectează zeci de mii de persoane persecutate politic. Reamintim că indemnizația acordată beneficiarilor decretului de lege nu este pensie, ci este o sumă acordată celor îndreptățiți prin lege, ca o reparație atât pentru jaful la care au fost supuși de către Statul Român prin confiscarea bunurilor mobile și imobile, pentru munca prestată cu titlu gratuit în locurile de detenție, de deportare, strămutare, lagăre de muncă, precum și pentru suferințele și chinurile la care au fost supuși atât ei, cât și familiile lor. Subliniem că valoarea jafului comis de Statul Român împotriva propriilor cetățeni persecutați politic, raportată la reparațiile modice acordate în prezent nu ar putea fi acoperite nici măcar în cinci generații, fără a mai pune în discuție și destinele distruse a peste 400.000 de români”, se arată în memoriu.
Deținuții politici au mai transmis că nu acceptă sub nici o formă tratarea acestor indemnizații, precum și acelorlalte drepturi reparatorii, ca un ajutor din partea Statului Român fără acoperire contributivă. „Subliniem că din evidențele detenției, deportărilor, strămutărilor, a lagărelor de muncă au fost cumulați peste două milioane de ani calendaristici de detenție, reținere sau lagăr cu muncă gratuită, deci contribuție integrală către Stat. Nu acceptăm ca indemnizația ce ni se acordă să fie tratată pe taloane de pensie obișnuite cumulată cu pensia contributivă, acest fapt conducând la abuzuri prelungite din partea Caselor de Pensii teritoriale în acordarea drepturilor.
Subliniem că în comparație cu celelalte legi speciale prin care diverse categorii sociale primesc anumite indemnizații pentru recunoașterea sau recompensarea unor merite, calități etc, decretul lege 118/1990 este o lege reparatorie și dorim ca ea să fie astfel definită pe taloane separate, eventual cu specificarea și a categoriei la care se referă. Privitor la intenția Guvernului de a aplica o impozitare de 10%, drept CASS la valoarea indemnizației, indiferent de motivele excepționale invocate, considerăm această manevră că este total contra legii, dar este și profund imorală”, se arată în memoriul transmis de AFDPR.
„Același Stat Român uită că i-a privat inclusiv de drepturile de sănătate în închisori, locuri de detenție, deportare, strămutare sau lagăre de muncă”
Conducerea asociației consideră că este inadmisibil și imoral ca Stat Român să se angajeze să acorde un drept reparatoriu, „derizoriu în opinia noastră”, după care să diminuezi acest drept pentru un presupus serviciu. „Același Stat Român uită că i-a privat inclusiv de drepturile de sănătate în închisori, locuri de detenție, deportare, strămutare sau lagăre de muncă, toate caracterizate prin lipsa totală a unor elemente de siguranță sanitară, pe cei care au fost persecutați politic, ceea ce a dus la zeci de mii de morți, inclusiv bătrâni și copii. Mai mult, au fost suprimate fără nici un temei juridic unele drepturi reparatorii justificate, constând în acordarea unor bilete de tratament și acordarea de gratuități la medicamente și tratamente medicale. Aceste acte samavolnice împotriva persoanelor persecutate politic nu fac decât să dovedească cât de mult a decăzut respectul actualelor structuri de putere din România, respectiv Președinte, Parlament, Justiție și Guvern față de ceea ce a constituit coloana vertebrală a moralității române în lupta cu comunismul în România”, se mai precizează în memoriu. Conducerea AFDPR a reamintit și de refuzul Casei Naționale de Pensii de a emite deciziile de pensionare majorate unui număr mare de persoane persecutate politic, tocmai pentru a le refuza recunoașterea anilor de muncă grea în detenție, deportare, strămutare și lagăre de muncă. ”Statul Român uită din nou că prin efortul lor sau prin munca lor silnică în folosul Statului Român au fost realizate obiective economice precum Hidrocentrala Bicaz, Canalul Dunăre Marea Neagră, defileele Bumbești-Livezeni și Salva Vișeu, care produc și astăzi beneficii statului, precum și munca nevăzută în câmpia Bărăganului, în minele carbonifere și de metale și în general pe marile șantiere naționale”, se mai menționează în document.
Același memoriu a fost transmis și către președintele României, premier, președinții Senatului și Camerei Deputaților și ministrului justiției.
