Fostele perimetre miniere din județ reprezintă la această oră surse de poluare a solului și a apelor, unele dintre acestea necesitînd de urgență lucrări de ecologizare. Autoritățile de mediu sucevene au tras în diverse rînduri semnale de alarmă în legătură cu pericolul producerii unor accidente ecologice la fostele perimetre miniere din județul nostru, existînd riscul ca sterilul de la iazurile de decantare și apele cu încărcătură de metale grele să ajungă în cursuri de apă și în gospodăriile cetățenilor ce locuiesc în apropierea acestor obiective.
Avînd în vedere precipitațiile abundente din ultima perioadă și avertizările meteorologice în acest sens, pentru a preveni accidentele ecologice, conducerea Gărzii Regionale de Mediu a solicitat recent Ministerului Economiei și Comerțului să intervină pentru urgentarea demarării procedurilor de reabilitare ecologice la trei perimetre miniere degradate: iazul de decantare Tărnicioara în care este depozitat sterilul de la uzina de preparare a minereurilor neferoase și nemetaliere Tarnița, iazul de decantare Dealu Negru unde este depozitat steril de la fosta uzină de preparare a minereurilor neferoase de la Fundu Moldovei și perimetrul minier Valea Putnei – Prașca.
– Iazuri de decantare cu steril, spălate de ploile abundente
Iazurile de decantare ale fostei Uzine de Preparare a Minereurilor Neferoase Fundu Moldovei reprezintă factori de risc. Iazul de decantare a sterilului uzinal Dealu Negru, a cărui activitate a fost oprită în anul 2001, are nevoie de urgente lucrări de reabilitare ecologică, fiind situat pe malul drept al rîului Moldova.
Directorul executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Suceava, Iluță Cocriș, declară că din cauza accentuării ravenelor pe taluzul iazului de decantare, există pericolul ca masa de steril să ajungă în apele acestui rîu, care este sursă de apă potabilă pentru mai multe localități din aval. De asemenea, există posibilitatea ca sterilul să ajungă în gospodăriile localnicilor din Fundu Moldovei, ceea ce ar duce la afectarea calității solului și a pînzei freatice.
La iazul de decantare Pîrîul Cailor, aparținînd aceleiași subunități miniere, în cursul anului 2002 s-a remarcat apariția unor izvoare cu încărcare mare de fier care degradează calitatea apei pîrîului Cailor – ce subtraversează depozitul de steril.
Iluță Cocriș a precizat că documentația de închidere a perimetrului minier și uzinei de preparare Fundu Moldovei a fost întocmită, iar APM Suceava a emis avizul de mediu pentru închiderea perimetrului minier. „Avizul de mediu prevede în programul de conformare măsuri destinate consolidării celor două iazuri de decantare, Pîrîul cailor și Dealu Negru, alături de alte lucrări destinare ecologizării perimetrului minier Fundu Moldovei, stabilizare și ecologizare halde Dealu Negru și Humbold, demolări, închidere galerii miniere etc”, a spus directorul executiv al APM Suceava.
O altă zonă critică în județ sub aspectul deteriorării factorilor de mediu este cea a iazului de decantare Tărnicioara, iaz inactiv începînd din 2002, care a deservit Uzina de Preparare Tarnița din comuna Ostra, subunitate a SC MINBUCOVINA SA Vatra Dornei. Din cauza volumului mare de steril existent în zonă s-au înregistrat în ultimii ani mai multe accidente ecologice. Iazul cu pricina este al doilea ca mărime din țară, fiind întins pe circa 30 de hectare și avînd o înălțime de 80 de metri. Fiind un volum foarte mare de steril, galeria de subtraversare a iazului de decantare este foarte greu de controlat și de aceea, în timp, galeria s-a fisurat în mai multe locuri. Ploile din ultimii ani au șubrezit galeria respectivă, existînd pericolul ca la o viitură iazul să o ia la vale, asta în condițiile în care la 2 kilometri în aval sînt locuințe și cursuri de apă.
APM Suceava a interzis depozitarea sterilului pe acest iaz în anul 2002 și a solicitat în anul 2003 efectuarea unei expertize privind starea de siguranță a acestuia.
Cariera de barită Ostra este o altă zonă critică, întrucît halda de steril din descopertă și cel provenit din exploatarea în carieră a baritei necesită lucrări de stabilizare, deoarece pe la baza depozitului de steril trece pîrîul Brăteasa, existând riscul obturării secțiunii de curgere a acestuia.
Zona minieră de la Ostra va fi ecologizată anul viitor, lucrările de închidere ale carierei fiind evaluate la 198 miliarde lei. Ministerul Economiei și Comerțului a informat recent autoritățile de mediu sucevene că anul viitor este prevăzută și închiderea definitivă a perimetrului minier Dealu Mare și că vor fi ecologizate iazurile de decantare Dealu Negru și Pîrîul Cailor.
În anul 2004 a fost emis aviz de mediu pentru încetarea definitivă a activității perimetrului minier „Cariera Ostra”. În zonă sînt necesare lucrări de închidere a carierei de baritină Ostra (revegetare berme și drumuri de acces carieră, amenajarea mlaștinei aerobe din cuva carierei-corp sudic și corp nordic, revegetarea haldei Ostra) și lucrări de închidere a iazurilor de decantare.
– Fosta exploatare de sulf de la Călimani, la un pas de ecologizare
Fosta exploatare de sulf de la Călimani, una dintre zonele critice din județ sub aspectul poluării solului și apei, este la un pas de a fi ecologizată. Iluță Cocriș a declarat că la APM Suceava s-a depus proiectul de ecologizare a zonei menționate, în vederea autorizării lucrărilor ce urmează a fi efectuate, proiect întocmit de către Institutul de Cercetare și Proiectare Minieră Baia Mare. Lucrările de reconstrucție ecologică a perimetrului minier de la Călimani sînt estimate la 485 miliarde lei vechi, banii urmînd a fi luați printr-un credit de la Banca Mondială de către Guvernul României. Iluță Cocriș a menționat că lucrările de închidere și ecologizare în zona fostei exploatări de sulf vor dura aproximativ 3 ani de zile de la acordarea finanțării.
Zona fostei exploatări miniere Călimani, unde s-a desfășurat activitatea de exploatare (din subteran și carieră) a zăcămîntului de sulf și de preparare a sulfului tehnic în perioada 1970-1997 constituie una dintre zonele critice din județ sub aspectul poluării solului.
Deși activitatea de exploatare a fost sistată încă din anul 1997, problemele de mediu persistă și în prezent, din cauza nerealizării lucrărilor de reconstrucție ecologică necesare. Se poate aprecia chiar că s-a produs în timp o extindere a arealului afectat, ploile abundente conducînd la antrenarea de sulf tehnic degradat de pe platforma industrială – uzina de preparare – pe versanții naturali și ai haldelor de steril, destabilizarea treptelor din carieră și antrenarea de către apele meteorice de material din haldele de steril pe solul din exteriorul suprafeței lor inițiale de influență și în cursurile de apă. Directorul executiv al APM Suceava spune că apele cu depășiri la indicatorii fier, mangan și sulfați se deversează în pîrîul Neagra Șarului, afluent al rîului Bistrița. Astfel, cetățenii din localitățile aflate de-a lungul celor 40 de kilometri ai pîrîului nu pot utiliza apa nici măcar pentru adăparea animalelor, aceasta fiind poluată.
După ecologizarea zonei, aceasta va fi inclusă în Parcul Național Călimani.
Directorul executiv al APM Suceava a mai spus că proiectul urmează a fi promovat la nivelul Ministerului Mediului, urmînd ca lucrările de refacere a fostei exploatări de sulf Călimani să demareze după apariția unei Hotărîri de Guvern.
