Forța tămăduitoare a sării de bucătărie I

De la prețul aurului la otrava albă
Sarea, considerată cândva la același preț cu aurul, în secolul nostru a început să fie socotită o otravă albă, și acest lucru nu fără participarea medicinei moderne. Însă orice substanță utilizată în cantități deosebite este dăunătoare sănătății, iar dozele mai mici sau folosirea acesteia în limite raționale pot fi utile organismului.
Departe de lepră, nebunie și alte 70 de boli
În credințele vechi se spune că acela care începe masa cu sare și o termină tot cu sare este protejat de 72 de boli, printre care se află nebunia și lepra. Există obiceiul ca oaspeții de seamă să fie întimpinați cu pâine și sare. Un proverb vechi spune: Fără sare, nici pâine nu poți să mănânci.
Dacă luăm în considerație că industria contemporană îmbogățește sarea de bucătărie cu iod și fluor pentru eliminarea deficitului acestor elemente, atunci putem spune că sarea este o îmbinare de microelemente necesare organismului nostru.
Rația de sare (suficientă) utilizată pe zi pentru o persoană de vârstă adultă nu trebuie să depășească o linguriță, în medie 3-6 grame (este socotită și sarea conținută în celelalte produsele consumate).
Pentru melancolici și flegmatici
Sarea le este folositoare melancolicilor (în special băile fierbinți cu sare marină sau cu sare de bucătărie, înainte de culcare, în proporție de o linguriță de sare la un litru de apă) și flegmaticilor (aceștia trebuie să se frecționeze cu sare atunci când fac saună).
Dar nu pentru sangvinici și colerici
Sarea contribuie la ușurarea digestiei, înlătură senzația de apăsare din stomac. Este dăunătoare (atunci când este folosită în exces) oamenilor slabi, celor obosiți, colericilor și sangvinicilor, de asemenea pentru rinichi și vezică, în cazurile de hipertensiune.
La ce mai puteți folosi sarea
Sarea amestecată cu oțet se folosește sub formă de comprese în cazul cojilor din cap, al eczemelor, iar sarea amestecată cu aloe este folosită (intern) în cazul inflamațiilor acute sau cronice ale mucoasei unui organ, adesea însoțite de secreții abundente). Amestecată cu miere și oțet, sarea se folosește și în hidropizie (boală cauzată de acumularea patologică de apă în cavitățile naturale ale corpului sau în țesuturi). Gargara cu sare și oțet se folosește în afecțiunile gingiilor și pentru dinții care se clatină. Clătirea gurii cu apă în care ați dizolvat sare este folosită pentru întărirea gingiilor și pentru vindecarea rănilor, care se formează atunci când este scos un dinte. În cazul paradontozei este bine să vă masați gingiile cu sare dizolvată în miere (la 20 de grame de miere adăugați 5-10 grame de sare de bucătărie și amestecați bine). În cazul hemoragiilor nazale o linguriță rasă de sare de bucătărie se pune într-un pahar cu apă rece, se amestecă, iar soluția obținută se inhalează de 10-15 ori pe nări (de fiecare dată vă țineți respirația câteva secunde înainte de a elibera aerul). Această procedură trebuie repetată zilnic, iar după o săptămână hemoragiile nazale vor dispărea.
Sarea la tigaie e un tratament foarte bun
Tratarea diverselor boli cu ajutorul sării fierbinți încălzite într-o tigaie (cea mai bună este sarea marină, dar se poate folosi și sare de bucătărie) se folosește de foarte mult timp în medicina tradițională (sarea după ce a fost încinsă se pune într-un săculeț din in și se aplică pe diverse părți ale corpului: în zona frunții și a nasului, în zona bronhiilor, a tălpilor – în cazurile de răceală; in zona mijlocului – în cazurile de radiculită). Înainte de a aplica săculețul cu sare trebuie să spălați bine cu apă locul bolnav. În cazul mâinilor și picioarelor reci (mai ales la flegmatici și melancolici) este foarte indicată dezmorțirea lor prin frecarea tălpilor și a palmelor cu un săculeț în care ați pus sare marină încinsă. Sacul se coase sub forma unei pungi de tutun pe măsura tălpii (astfel încât toată talpa să aibă loc pe suprafața săculețului). Efectul este dublu: întreg organismul se încălzește și, în același timp, are loc un masaj al tălpilor și palmelor, acolo unde se găsesc numeroase puncte active din punct de vedere biologic, legate practic cu toate organele.
Sursa: www.terapii-naturiste.evonet.ro