În pădurile Sucevei există o abundență de animale sălbatice, în special cerbi, mistreți și căpriori, dar și urși, lupi, râși, pisici sălbatice și cocoși de munte.
Acest lucru reiese din estimările făcute în teren pe fondurile de vânătoare ale Direcției Silvice Suceava, care, la licitația organizată de Ministerul Mediului și Pădurilor anul acesta, a reușit să își adjudece deja 19 fonduri de vânătoare din cele pe care le-a gestionat până acum, alte trei urmând să fie obținute curând, când vor fi finalizate actele de atribuire.
Noile contracte sunt valabile pe o perioadă de zece ani.
Șeful Direcției Silvice Suceava, Mihai Mihețiu, s-a arătat mulțumit de faptul că instituția pe care o conduce a reușit să obțină, în linii mari, aceleași fonduri de vânătoare pe care le-a deținut și până acum, încât există o continuitate în gestionarea acestora.
“Deși multe direcții silvice din țară au renunțat la administrarea fondurilor de vânătoare, în urma analizelor efectuate dovedindu-se că această activitate nu prea este profitabilă, noi ne-am zbătut să menținem în administrare fondurile pe care le-am avut, din dorința de a avea toate pădurile populate cu vânat și pentru a continua tradiția vânătorii, asociată de multă vreme cu activitatea silvică”, a declarat Mihai Mihețiu.
El a precizat că veniturile obținute din vânătoare sunt nesemnificative comparativ cu cele din administrarea pădurilor, încât menținerea acestei activități nu este justificată economic.
În total, Direcția Silvică Suceava a obținut în administrare cinegetică o suprafață de 330.000 de hectare, din care doar 240.000 de hectare sunt cu pădure. Practic, DS Suceava administrează aproximativ jumătate din fondurile de vânătoare din județ, a căror suprafață totală se ridică la circa 700.000 de hectare.
Populațiile de animale, menținute la cote optime
Una dintre principalele preocupări ale silvicultorilor suceveni este cea de menținere a efectivelor de animale din fiecare specie la cote optime sau chiar de protejare a speciilor puse în pericol, astfel încât acestea să continue să existe în pădurile Sucevei mult timp de acum înainte.
Tocmai de aceea, deși cotele de vânătoare alocate anual le-ar fi permis să împuște mult mai multe exemplare din fiecare specie, la toate s-au împușcat mai puțin decât aveau dreptul, pentru a se asigura că populația de animale se păstrează de la un an la altul la aceleași proporții.
De exemplu, la cerbi, unde cota de recoltare aprobată anul acesta este de 109 exemplare din cele 2.100 existente, au fost doborâte doar 82 de exemplare, în vreme ce la urs, unde cota de vânătoare aprobată este de șapte exemplare din cele 153 existente, nu s-a împușcat nici unul.
De asemeni, la pisică sălbatică, din cele trei exemplare pe care aveau dreptul să le vâneze anul acesta (din cele 146 estimate a exista în teren), nu se intenționează să fie vânată vreuna, iar la râs, unde populația existentă depășește chiar cota optimă, fiind estimate a fi 101 exemplare, din cele trei exemplare propuse spre recoltare, nu a fost vânat decât unul, necesar pentru un muzeu cinegetic din țară.
Șeful Direcției Silvice Suceava a spus că deși anual ar fi putut fi vânate animalele conform cotei alocate de minister, nu s-a făcut acest lucru tocmai pentru protejarea anumitor specii care sunt pe cale de dispariție în foarte multe locuri din țară sau din lume, în vreme ce la noi trăiesc și se înmulțesc, fiind chiar protejate de silvicultori, prin prinderea braconierilor și descurajarea unor astfel de acțiuni.
Pe de altă parte, există categorii de animale sălbatice, care, având condiții foarte bune de viață, se înmulțesc foarte tare, încât este necesară vânarea lor, pentru a se menține o populație sănătoasă.
Astfel, în vreme ce populația optimă de mistreți pe terenurile administrate de DS Suceava este de 935 de exemplare, în teren au fost evaluate a exista aproape 1.150 de exemplare, de aceea, din cota de vânătoare de 158 de exemplare au fost împușcate 137 de exemplare.
Cocoșul de munte, dispărut în alte zone din țară, are o populație foarte bogată în pădurile Sucevei, unde sunt evaluate a fi 805 exemplare, pe când populația optimă este de 695 de exemplare. De anul acesta, vânarea acestuia a fost interzisă în toată țara, pentru protejarea acestei specii care a fost vânată excesiv în alte zone, ducând la dispariția ei.
