Biblioteca publică suceveană, care din anul 1993 poartă numele cărturarului cernăuțean I.G. Sbiera, dispune de un fond documentar care vizează în mod exclusiv Bucovina. Peste 14.000 de volume, 450 de manuscrise și Depozitul legal de tipărituri
De neimaginat înainte de 1989, când numele Ducatului Bucovina era radiat din istorie, „Fondul Bucovina”, constituit în principal din donații, are ca nucleu biblioteca profesorului Ion Sbiera (nepotul lui I.G. Sbiera) și a soției sale Ilaria, donație care constă în peste 3.300 de publicații (cărți, reviste, partituri), multe dintre ele cu autografele unor personalități bucovinene.
Înființat ca secție de sine stătătoare a bibliotecii sucevene, „Fondul Bucovina” cuprinde în prezent peste 14.000 de volume, exceptând manuscrisele (circa 450) și publicațiile care constituie Depozitul legal (constituit în baza Legii nr. 111/1995, care conține presa scrisă locală și tipăriturile editurilor și tipografiilor sucevene).
Fondul mai are în păstrare o serie de documente originale, corespondență, fotografii, o mică pinacotecă și câteva piese de medalistică.
Fondul secret
La biblioteca suceveană exista și înainte de 1989 un fond de carte secret (la care publicul cititor nu avea acces, sau la care se putea ajunge numai cu aprobare specială), alcătuit din publicații (cărți, presă veche…) neagreate ideologic, aparținând unor autori puși la index, sau care făceau referire la Bucovina.
O serie de intelectuali din zonă, sau cu origini în Bucovina, au făcut donații instituției de carte sucevene încredințând spre păstrare și utilizare cărțile din bibliotecile personale, manuscrise, documente și fotografii.
Ca urmare a demersurilor și tenacității regretatului prof. Emil Satco, la data de 1 decembrie 1993 s-a obținut aprobarea înființării secției “Fondul Bucovina”, care permite cititorilor, în regim de sală de lectură, accesul la publicațiile de care dispune.
Mari donatori
Secția cuprinde așadar colecții grupate pe trei categorii: fondul de donații, fondul cu lucrări despre Bucovina și despre bucovineni, sau lucrări (din diverse domenii) aparținând unor autori bucovineni, precum și Depozitul legal, constituit în baza Legii nr. 111/1995.
Alături de familia Sbiera, printre marii donatori ai bibliotecii sucevene, care au contribuit astfel la constituirea „Fondului Bucovina”, se numără economistul și statisticianul Ion Negură, geograful George Nimigean, botanistul Emilian Țopa, juriștii Erast Tarangul și Dragoș Rusu, sociologul Traian Brăileanu, muzicologul Liviu Rusu, acad. Vladimir Trebici, scriitorii George Drumur, Traian Chelariu, Dragoș Vicol, Constantin Ștefuriuc.
Manuscrise nevalorificate
Una dintre cele mai mari donații este cea a geografului George Nimigean, care conține și manuscrisul (din păcate încă nevalorificat) lucrării „Huțanii din Bucovina”.
O donație bogată de partituri și manuscrise a făcut muzicologul Grigore Macovei, iar preotul Nicolae Pentelescu a dăruit bibliotecii sucevene foarte multe documente și mărturii care vizează înființarea și activitatea desfășurată de corurile laice și bisericești din Bucovina (între care peste 20 de albume cu fotografii reunite sub genericul „Un veac de muzică corală în Țara de Sus”).
Așa cum ne-a spus bibliotecara Simona Teodora Adamovici, foarte multe din manuscrisele aflate în inventarul „Fondului Bucovina” nu au fost valorificate și stau la dispoziția celor interesați, care pot să le publice cu acordul familiei donatorului.
Documente originale, ilustrate, fotografii, portrete pictate
Fondul păstrează și un număr de 52 de documente vechi, în original, diplome, certificate, acte de vânzare-cumpărare și de proprietate funciară (cel mai vechi document datează din anul 1860).
Corespondența cuprinde un număr de cca. 600 de unități grupate pe donatori.
Există și o colecție de cărți poștale ilustrate (peste 1.000), mai multe albume cu fotografii, precum și 10 fotografii originale înrămate ale unor personalități bucovinene.
Mica pinacotecă este formată din portrete (cum sunt cele ale lui I.G. Sbiera și Ciprian Porumbescu, pictate de artistul plastic Ion Grigore, sau portretul în creion al lui Constantin Ștefuriuc, realizat de Vigh Istvan), dar se păstrează și un tablou de mari dimensiuni cu Palatul Mitropolitan de la Cernăuți, al cărui autor este necunoscut.
Un adevărat tezaur de informație
Bibliotecara Simona Teodora Adamovici a precizat că „Fondul Bucovina” este cu precădere vizitat de studenți și cercetători, în anul 2008 numărul utilizatorilor fiind de circa 600 de persoane.
Prof. dr. Alis Niculică, șef birou în cadrul Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera”, ne-a spus că spațiul nu este destinat numai lecturii și cercetării, ci și desfășurării unor activități de profil: seminarii și întâlniri, lansări de carte, activități care-i implică pe elevii și studenții de la biblioteconomie de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” și Universitatea „Ștefan cel Mare”.
Pentru viitor se intenționează organizarea unor cursuri gratuite de limbi străine (germană și ucraineană), limbi atât de necesare în perimetrul multietnic bucovinean.
„Fondul Bucovina”, un adevărat tezaur de informație, așteaptă să fie cercetat.
„Frumosul în piele de tigru”
Un colț al încăperii de la etajul bibliotecii sucevene ne amintește de poetul Constantin Ștefuriuc.
Biroul de lucru, un corp de bibliotecă plin cu cărți, o ladă cu manuscrise și câteva obiecte personale (o lampă cu petrol, un ceas deșteptător), care i-au aparținut poetului udeștean, sunt grupate lângă fereastră.
Pe perete, chipul creionat delicat al „frumosului în piele de tigru” în portretul realizat de artistul plastic Vigh Istvan.
