Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina a pierdut definitiv procesul în care revendică 166.813 hectare de pădure

Fondul Bisericesc Ortodox Religionar al Bucovinei (FBORB) a pierdut definitiv procesul pentru retrocedarea unei suprafețe impresionante de pădure, respectiv 166.813 hectare. Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ieri recursul formulat de reprezentanții bisericii din Bucovina, astfel încât soluția dată de magistrații de la Curtea de Apel Cluj la finele anului trecut rămâne în picioare.
Procesul dintre Fondul Bisericesc și statul român a început în aprilie 2001 și s-a plimbat pe la mai multe instanțe din țară până să se ajungă la soluția de ieri.
Contactat telefonic, Sorin Ciobanu, directorul Direcției Silvice Suceava, nu a dorit să comenteze soluția și a precizat doar că se va conforma deciziilor luate de instanțele de judecată.
De partea cealaltă, avocatul Vasile Tudor, cel care a reprezentat Fondul Bisericesc încă de la începutul procesului, crede că soluția de la Înalta Curte de Casație și Justiție este una care aruncă statul român la nivelul anului 1949 și devine „mânios proletar”.
Avocatul Vasile Tudor spune că există o confuzie între dreptul de proprietate și cel de simplu administrator
Contactat telefonic, Vasile Tudor a declarat că în mod cert biserica din Bucovina va merge spre Strasbourg. „Este inadmisibil ca cel care este înscris în cartea funciară ca proprietar să fie considerat ca simplu administrator. Ar însemna ca toate persoanele fizice și juridice din Bucovina care au înscris dreptul de proprietate în cartea funciară anterior anului 1938 să nu-și justifice proprietatea pentru că într-o zi va veni statul român și va spune că a avut doar folosința acelui bun, iar statul a fost proprietar”, a arătat avocatul care a apărat interesele Fondului Bisericesc.
Pe de altă parte, Vasile Tudor este de părere că soluția de ieri a fost dată pe un anumit fundal politico-juridic, în care retrocedările ilegale ale proprietăților sunt puse pe același plan cu retrocedările în condițiile legii.
„Foștii proprietari suferă influența anchetelor penale care se duc împotriva retrocedărilor ilegale. Mă întreb ce judecător ar fi atât de independent, în condițiile în care la dezbaterea recursului în această cauză avocatul RNP, doamna Diculescu Șova, a exclamat în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție: «Atenție judecători, există un caz Covasna privind retrocedările». Este un act grav de amenințare la adresa judecătorilor, care nu a mai existat până acum. Este evident că în aceste momente există o confuzie între dreptul fostului proprietar de a i se restitui bunul și actele de restituire efectuate de autoritățile statului care au fost comise cu încălcarea legii și cu iz penal”, a mai arătat avocatul Fondului Bisericesc.
Acesta a mai menționat că dacă reprezentanții Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților vor avea răbdare, Curtea Europeană va condamna statul român în această cauză.
„Este ceva de nivel ABC în domeniul funciar pe care orice persoană care locuiește în Bucovina îl cunoaște, și anume că cine are înscris în cartea funciară la fila D dreptul de proprietate este proprietar și nu simplu administrator. Din păcate, în sistemul actual, totul este posibil, să devii din uzufructuar proprietar și invers. Aceasta este modalitatea actuală prin care statul român al anului 2014 redevine statul român din anul 1949, care a confiscat averile bisericii din Bucovina”, a concluzionat avocatul Vasile Tudor.
Procesul a început în aprilie 2001
Procesul care vizează cea mai mare retrocedare din istoria post-decembristă a României a avut un traseu extrem de sinuos. În cei mai bine de 13 ani din momentul înregistrării acțiunii la Tribunalul Suceava și până ieri, au fost zeci de termene de judecată și s-au încheiat mai multe cicluri procesuale. Procesul a început pe 12 aprilie 2001 și a ajuns de patru ori până acum la instanța supremă.
Unul din momentele cheie s-a petrecut în martie 2007, când Tribunalul Suceava a admis acțiunea formulată de Fondul Bisericesc și a trecut în proprietatea acestuia suprafața de 166.813,50 hectare de pădure. Soluția a fost menținută ulterior și la Curtea de Apel Timișoara, iar la recurs, Înalta Curte de Casație și Justiție a casat soluția și a trimis dosarul spre rejudecare la Curtea de Apel Cluj.
Aici s-a admis efectuarea unei expertize cu privire la terenuri, valoarea acesteia fiind stabilită la suma de 310 miliarde de lei vechi, jumătate din bani urmând a fi plătiți de FBORB. Această soluție a fost atacată la instanța supremă, care a anulat prevederile magistraților de la Cluj.
Ulterior, în decembrie 2013, Curtea de Apel Cluj a admis apelul statului român și a anulat soluția de la Tribunalul Suceava, ceea ce a însemnat că biserica din Bucovina a pierdut procesul pentru pădurile solicitate. Soluția de la Cluj a fost confirmată ieri de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Fondul Bisericesc trebuie să achite și 300.000 de lei
În afară de faptul că a pierdut procesul, Fondului Bisericesc Ortodox Religionar al Bucovinei i s-a impus și plata unei sume de bani consistente. Mai exact, magistrații i-au obligat pe reprezentanții bisericii din Bucovina la plata sumei de 300.000 de lei. Practic, magistrații instanței supreme au menținut soluția de la Cluj în care se menționa: „Curtea reține că reclamanta este partea căzută în pretenții în sensul normei de procedură, prin urmare este obligată la suportarea cheltuielilor de judecată proprii, precum și ale celorlalte părți în proces”, se arată în motivare. Dintre toate părțile implicate în acest dosar, doar RNP a putut face dovada unor cheltuieli legate de procesul tocmai finalizat.