Folosirea excesivă a antibioticelor, în Europa, a condus la o rezistență tot mai mare a agenților patogeni, periclitând succesul tratamentelor folosite în medicina modernă, precum operațiile de înlocuire a șoldului, terapia intensivă pentru bebelușii născuți prematur și terapiile anticanceroase.
Dominique Monnet de la European Center for Disease Prevention and Control (ECDC) consideră că „întreaga medicină modernă” este în pericol, din cauză că agenții patogeni au devenit tot mai rezistenți la antibiotice, făcând ca acțiunea acestor medicamente să devină de multe ori complet inutilă, informează Reuters.
„Dacă acest val de rezistență la antibiotice va depăși eforturile noastre, nu vom mai putea să efectuăm transplanturi de organe, operații de înlocuire a articulației șoldului, chimioterapie și terapie intensivă pentru bebelușii născuți prematuri”, a declarat cercetătoarea franceză.
Antibioticele sunt necesare în toate aceste tratamente pentru a preveni declanșarea infecțiilor provocate de bacterii. Însă bacteriile rezistente la antibiotice reprezintă o problemă tot mai serioasă în clinicile medicale din lumea întreagă, stimulată de apariția unor super-bacterii, precum stafilococul aureus meticilino rezistent (MRSA).
Astfel de infecții provoacă aproximativ 25.000 de victime în Europa, în fiecare an, și aproximativ 19.000 de victime în Statele Unite.
Costuri medicale tot mai mari provocate de rezistența la antibiotice
În afara riscurilor crescute asociate cu tratamentele viitoare, Dominique Monnet avertizează asupra costurilor medicale tot mai mari provocate de rezistența la antibiotice, un fenomen care ar putea avea consecințe grave în viitor asupra bugetelor de sănătate ale țărilor din Uniunea Europeană.
Cele șase mari clase de bacterii rezistente la antibiotice, adeseori denumite „super-bacterii”, provoacă aproximativ 400.000 de infecții în fiecare an în Europa, făcând aproximativ 25.000 de victime, iar tratamentele împotriva lor necesită 2,5 milioane de zile de spitalizare în fiecare an.
Experții ECDC, organismul care monitorizează maladiile la nivelul UE, au ajuns la concluzia că datorită faptului că o zi de spitalizare costă, în medie, 366 de euro, infecțiile provocate de aceste super-bacterii consumă deja 900 de milioane de euro în fiecare an din fondurile suplimentare ale clinicilor medicale și produc o severă scădere a productivității acestora, estimată la alte 600 de milioane de euro în fiecare an.
Recomandări pentru medicii europeni să nu mai prescrie în exces antibiotice
Guvernul britanic a fost sever criticat, marți, de o comisie parlamentară, pentru că nu a ținut cont în strategia lui pe termen lung de întreaga gamă de infecții cauzate de bacteriile contractate de pacienți în perioada de spitalizare, concentrându-și eforturile doar asupra a două dintre aceste super-bacterii – MRSA și Clostridium.
Experții ECDC vor iniția o campanie de conștientizare a populației asupra efectelor avute de folosirea antibioticelor, care va debuta pe 18 noiembrie, pentru a-i îndemna pe medicii europeni să nu mai prescrie în exces rețete bazate pe antibiotice.
În opinia acestor specialiști, pacienții care solicită diverse antibiotice împotriva infecțiilor virale nu sunt adeseori la curent cu faptul că aceste medicamente nu vor avea efectele dorite, însă medicii lor cunosc acest detaliu și ar trebui să nu le mai prescrie.
Studiul ECDC s-a bazat pe rezultatele unui program de monitorizare european, lansat în 2002, potrivit căruia 60% dintre pacienți nu erau la curent cu faptul că antibioticele nu sunt eficiente împotriva virusurilor precum cel al gripei sau împotriva răcelilor.
