Foloasele postului

După mărturisirea Sfintei Scripturi, postul este de folos:
– în vremea judecății lui Dumnezeu (Ioan 3, 4-7);
– în vreme de nenorociri și primejdii (2 Regi 1, 12);
– pentru izbăvirea de primejdiile viitoare (Ioil 12, 12);
– în vreme de suferință a Bisericii (Mt. 9, 15);
– pentru a ajuta pe cei în suferință (Ps. 34, 12), vindecându-se de tot felul de boli sufletești și trupești;
– pentru întoarcerea la Dumnezeu (2 Par. 20, 13).
„Trupul poftește împotriva Duhului”
Sfântul Apostol Pavel ne spune că: “…trupul poftește împotriva Duhului, iar Duhul împotriva trupului”. (Gal. 5, 17) Deci să tăiem plăcerile trupului pentru a întări prin Harul Dumnezeiesc sufletul și astfel să biruim, prin post, patimile și pe diavol.
Prin post ne smerim trupul, iar prin priveghere și rugăciune ne luminăm mintea. Mâncărurile grase și alcoolul ridică din stomac un nor material gros, care împiedică luminile Duhului Sfânt să se pogoare asupra minții.
Dacă vrei să fii înțelept, dă fiecărei părți din tine, adică sufletului și trupului, cele de care sunt vrednice:
– părții raționale a sufletului dă-i să citească scrieri duhovnicești și rugăciuni;
– mâniei dă-i dragoste duhovnicească care se opune urii;
– poftei dă-i cumpătare și înfrânare;
– trupului dă-i hrană și îmbrăcăminte, atâta cât sunt de trebuință.
Dacă postim, diavolii se îndepărtează, iar îngerii se apropie de noi
Dacă postim, diavolii se îndepărtează iar îngerul păzitor, plin de bucurie, se apropie de noi. Postul este zid puternic așezat de Dumnezeu în calea păcatelor, palat al lui Hristos și cetate a Duhului Sfânt, pavăză a credinței, semn al dragostei și întărire a înțelepciunii.
Postul face ca sufletul să strălucească și înalță simțurile, supune pe trup duhului, face inima zdrobită și smerită, nimicește norul poftelor, stinge aprinderea desfrânării și luminează înțelepciunea omului.
Postul păzește pe prunci, face curat pe tânăr, umple de vrednicie pe bătrân, este păzitorul fecioriei, gonește râsetele dezmățate, cântecele desfrânate, dansurile deșucheate.
“Dacă lumea ar posti, nu s-ar mai face arme, n-ar mai fi războaie, tribunale și închisori. Postul i-ar ajuta pe toți să se înfrâneze, nu numai de la mâncare, ci să izgonească iubirea de arginți, lăcomia și orice vicleșug. Postul ne face asemenea cu îngerii”. (Sf. Vasile cel Mare)
Medicina recomandă înfrânarea și postul ca mijloace de preîntâmpinare și de vindecare a bolilor. Medicii au constatat că după trei zile de mâncare cu carne, în organism se află mult mai mulți microbi decât după un regim vegetarian.
Cel care nesocotește porunca postului fără motive îndreptățite de vârstă, sănătate și condiții de munca, este călcător de poruncă dumnezeiască.
Postul, cea dintâi poruncă dumnezeiască, dată pentru mântuirea noastră
Vremea postului este vreme de luptă pentru a înfrânge mândria minții prin smerenie, mânia prin iertare și lăcomia trupului prin înfrânare.
Postul care îi place lui Dumnezeu (Is. 58, 3) este atât cu sufletul, cât și cu trupul, sprijinit și întărit de rugăciune, fapte bune, spovedanie și pecetluit cu Sfânta Împărtășanie.
Postul este mica noastră jertfă, pe care o aducem lui Dumnezeu din dragoste, ca răspuns la jertfa și dragostea Sa mare pentru mântuirea noastră. Postul este mărturie a legăturii noastre harice cu Dumnezeu.
Drept aceea, lăsând să încolțească aceste învățături în inima noastră, să umblăm în vremea postului: “Cuviincios ca ziua: nu în ospețe și în beții, nu în desfrânări și în fapte de rușine, nu în ceartă și în pizmă; ci îmbrăcați-vă în Domnul Iisus Hristos și grijă de trup să nu o faceți spre pofte”. (Rom. 13, 13-14)
Rezultatele postului vor fi optime numai în măsura în care credinciosul își îndumnezeiește firea sa omenească prin har, care transformă persoana omului într-un mediu de acțiune a energiilor divine. În concluzie, reamintim că postul este cea dintâi poruncă dumnezeiască, dată pentru mântuirea noastră.
(www.biserica.org)