Fondul Monetar Internațional (FMI) admite, într-un raport intern, că a făcut greșeli majore în ultimii trei ani în ceea ce privește gestionarea acordului de finanțare externă încheiat cu Grecia, subestimând semnificativ impactul măsurilor de austeritate asupra economiei, potrivit Wall Street Journal
Într-un document intern „strict confidențial”, FMI notează că a subestimat semnificativ pagubele care aveau să fie aduse economiei grecești de măsurile de austeritate prescrise guvernului. Grecia este în recesiune de șase ani.
Totodată, FMI admite că și-a încălcat propriile reguli astfel încât datoria publică uriașă a Greciei să pară sustenabilă și că, în retrospectivă, țara nu respecta trei dintre cele patru criterii de calificare pentru finanțare.
Raportul FMI subliniază însă că modul în care a fost abordată criza, în coordonare cu Uniunea Europeană, a câștigat timp pentru a limita impactul asupra zonei euro.
În plus, oficiali FMI consideră că experiența acumulată în Grecia va ajuta în viitoare situații de criză, iar instituția nu a avut alternative la momentul respectiv.
În ultimii trei ani, mai mulți oficiali importanți din cadrul FMI, printre care și directorul executiv Christine Lagarde, au afirmat în repetate rânduri că nivelul datoriei de stat a Greciei este sustenabil, iar împrumuturile pot fi restituite integral și la timp.
Doi foști oficiali ai FMI susțin că șeful biroului de avocatură din cadrul instituției, Sean Hagan, a avertizat în repetate rânduri la mijlocul anului 2010 că acordul cu Grecia riscă să încalce regulile Fondului.
În 2010, FMI a modificat reglamentul, introducând prevederi pentru situații excepționale, astfel încât țările să poată accesa împrumuturi mult mai ridicate decât în mod normal.
„Ceea ce s-a întâmplat atunci este mult mai ușor de observat în retrospectivă. Nu erau satisfăcute toate criteriile pentru accesul excepțional așa cum era definit la acea dată. Cu toate acestea, era nevoie urgentă de sprijin”, a declarat Lagarde, citată de WSJ. Șeful FMI a precizat că, dacă instituția nu și-ar fi modificat regulamentul în 2010, Grecia nu ar fi primit sprijin.
În urma analizării relației cu Grecia, FMI va reevalua probabil „excepțiile la criteriile de acces excepțional” și va ajusta abordarea față de acordurile regionale de finanțare.
FMI a luat măsuri și pentru a dezvolta un procedeu mai riguros de evaluare a datoriilor de stat și va pune mai mult accent pe asistența tehnică în domenii precum supravegherea bancară și colectarea taxelor, zone unde Grecia înregistra deficiențe semnificative, a continuat Lagarde.
Raportul FMI notează că experții instituției au fost prea optimiști în 2010 în ceea ce privește posibilitatea ca guvernul Greciei să revină pe piețele financiare și în privința abilității politice de a implementa măsurile convenite în program.
FMI a contribuit cu 47 miliarde de dolari la cele două acorduri de finanțare încheiate de Grecia în 2010 și 2012 cu UE și instituția de la Washington, care au avut o valoare totală de 230 miliarde euro (aproximativ 300 miliarde de dolari). Ulterior, FMI a redus participarea financiară la alte acorduri de bailout din zona euro, cu Irlanda, Portugalia și, mai recent, cu Cipru.
FMI a estimat inițial că Grecia va pierde 5,5% din PIB în perioada 2009 – 2012. Impactul economic a fost însă mult mai grav, de 17% din PIB. Totodată, șomajul a depășit 25%, în timp ce proiecțiile inițiale ale Fondului indicau un vârf de 15% în 2012.
Acordul cu Grecia vizează reducerea datoriei de stat la 124% din PIB până în 2020 și la sub 110% până în 2022, față de 175% în acest an.
Fondul notează că relaxarea programului de austeritate ar fi ajutat într-adevăr economia elenă, însă nu a fost posibilă din punct de vedere politic la nivel european.
