Fondul Monetar Internațional (FMI) recomandă Guvernului să se opună „cu putere” reducerii taxei pe valoare adăugată (TVA) la alimente, creșterii pensiilor înainte de termenul stabilit inițial pentru ianuarie 2009 și propune prudență în majorarea salariilor.
„Misiunea îndeamnă autoritățile să se opună cu putere acestor inițiative, precum și altora care ar putea pune în pericol îndeplinirea țintelor fiscale pentru 2008 și care ar putea slăbi stabilitatea macroeconomică”, se arată în concluziile misiunii Fondului, care s-a aflat la București în luna aprilie.
Experții FMI sunt de părere că reducerea TVA pentru alimente de la 19% la 5% ar putea induce un cost fiscal anual de până 0,5% din Produsul Intern Brut (PIB), în funcție de modul de implementare a măsurii.
În același timp, majorarea pensiilor ar putea genera costuri fiscale reprezentând 1,5% din PIB.
Cele trei riscuri menționate survin în contextul unui mediu politic fragmentat și în condițiile apropierii alegerilor, acești factori deturnând interesul autorităților către o politică fiscală pe termen scurt, menționează instituția financiară.
Recomandări.
FMI consideră că autoritățile de la București ar trebui să implementeze, în paralel, o serie de măsuri pentru asigurarea stabilității fiscale.
Astfel, Fondul recomandă îmbunătățirea expertizei fiscale și competențelor la nivel executiv și legislativ, printre măsurile propuse fiind creșterea transparenței, capacității de analiză și orientarea către un buget bazat pe performanță.
În același timp, autoritățile române ar trebui să modifice abordarea fiscală actuală, orientată către termene scurte, astfel că rectificările bugetare multiple ar trebui reduse, modalitatea de decizie prin ordonanțe de urgență ar trebui reconsiderată și toate cheltuielile și veniturile bugetare ar trebui sprijinite de legislația deja aprobată.
A treia măsură menționată de Fond se referă la înființarea unei agenții fiscale independente. Pe termen scurt, autoritățile de la București ar trebui să aibă în vedere instituirea unui grup de experți care să ofere prognoze macroeconomice și legate de venituri bugetare pentru limitarea deciziilor bugetare generate de motivații politice.
În timp, rolul unei astfel de agenții ar trebui extins pentru a oferi analize legate de propuneri bugetare specifice.
Buget riscant.
În opinia FMI, bugetul pe 2008 nu este conform cu un cadru fiscal dezirabil, însă experții sunt de părere că rectificarea bugetară efectuată în acest an și măsurile de control a cheltuielilor reprezintă pași în direcția optimă.
„Totuși, misiunea crede că o țintă de deficit de circa 1,75% din PIB ar fi fost mai potrivită. Mai mult, misiunea consideră că proiecțiile privind veniturile bugetare sunt prea optimiste, iar cheltuielile vor trebui, cel mai probabil, să fie ajustate în conformitate cu resursele, chiar și în contextul unei ținte bugetare relativ relaxate”, se spune în documentul care prezintă concluziile FMI.
Experții Fondului consideră că, pentru asigurarea stabilității fiscale și adoptarea unor politici orientate către creștere, ar trebui avută în vedere o țintă de deficit bugetar, pe termen mediu, de circa 1% din PIB, evitarea unei politici fiscale prociclice și încurajarea componentei de ofertă a economiei.
Evoluția economiei.
Referindu-se la evoluția economiei românești, analiștii FMI au în vedere două scenarii – unul în care dezvoltarea va continua la un nivel ridicat și altul în care ritmul de creștere va încetini considerabil.
În ambele cazuri însă, România are nevoie de politici mai coordonate și pe termene mai lungi.
FMI estimează pentru acest an pentru România o creștere economică de 5,5%, pentru ca în 2009 avansul să încetinească la 4,75%.
În ceea ce privește creșterea prețurilor, la finele anului inflația se va plasa la 6,5%, însă va reveni în intervalul țintit de Banca Națională a României (BNR) în 2009. Ținta BNR pentru 2008 este de 3,8% plus minus un punct procentual, iar pentru 2009 de 3,5% plus minus un punct procentual.
Experții Fondului sunt de părere că deși creșterea prețurilor depășește intervalul vizat de banca centrală cu un nivel „neconfortabil”, programul de țintire a inflației și-a dovedit utilitatea în codiții externe și interne dificile.
Reducerea inflației.
Politica monetară trebuie să rămână în continuare orientată către reducerea inflației, iar BNR ar putea fi nevoită să continue ritmul de creștere a dobânzii de politică monetară. Potrivit FMI, banca centrală ar trebui să evite încurajarea părerilor din piață potrivit cărora nu va permite depășirea, de către politica monetară, sau de cursul de schimb, a anumitor praguri.
În ceea ce privește activitatea BNR, Fondul este de părere că aceasta ar trebui să continue intensificarea procesul de supraveghere din sistemul financiar, analiștii salutând inițiativele recente legate de realizarea unor statistici de încredere privind prețurilor din sectorul imobiliar.
De asemenea, banca centrală este sfătuită să continue monitorizarea și limitarea riscurilor operaționale din sistemul bancar, în condițiile în care multe instituții de credit se concentrează asupra câștigării, în mod agresiv, a cotei de piață, inclusiv prin promovarea împrumuturilor în monede exotice, precum, yenul japonez sau francul elvețian.
În documentul care prezintă concluziile misiunii, FMI reia și ideea potrivit căreia ritmul implementării reformelor structurale a încetinit, ca urmare a turbulențelor din mediul politic, iar procesul de convergență al României la UE va depinde tocmai de aplicarea acestor reforme.
FMI recomandă Guvernului să se opună reducerii TVA la alimente și creșterii pensiilor
