Misiunea FMI și CE mai bifează cu verde o evaluare a programului cu România, chiar dacă reformele rămân în urmă, mizând pe disciplina în reducerea aparatului bugetar, acțiune de altfel lăudabil, dar insuficientă, și determinarea declarativă a guvernanților de a duce la bun sfârșit angajamentele.
Încă de la începutul conferinței de presă de la finalul misiunii de evaluare, șeful delegației FMI, Jeffrey Franks, a anunțat că țintele fiscale au fost atinse, chiar dacă veniturile nu au urcat așa cum s-a estimat. El a notat în schimb eforturile Guvernului de a ține la un nivel redus cheltuielile, în principal prin limitarea personalului angajat în sectorul public.
În ceea ce privește programul pentru 2012, oficialul FMI a clarificat că misiunea comună a acceptat propunerea părții române de a bugeta un deficit mai mic decât se estima inițial, care să permită o eventuală majorare la jumătatea anului în funcție de evoluțiiile interne și internaționale, chiar dacă acest lucru duce la o estimare de creștere economică între 1,8% și 2,3%.
Bugetul pentru anul viitor va fi construit pe o creștere „în jur de 2%” și pe un de deficit calculat pe cash de 1,9 – 2,1% din PIB, pentru a se plasa sub 3% din PIB potrivit ESA (care cuprinde și pierderile companiilor de stat).
Tot în prezentarea de deschidere, șeful misiunii FMI a afirmat că pașii în direcția privatizării companiilor de stat și a numirilor de manageri privați au fost timizi, dar spune că a văzut „determinare” în această direcție din partea autorităților române, în special a miniștrilor implicați.
Mai târziu, Franks a dezvăluit indirect, dacă mai era nevoie, că președintele Traian Băsescu este adevăratul partener de dialog, cel care ia deciziile finale din partea autorităților române.
Întrebat cum au fost trecute viitoarele complexe energetice pe lista companiilor unde statul va vinde pachetul majoritar atât timp cât ministrul Economiei, Ion Ariton, a susținut contrariul, Franks a răspuns că a avut o discuție pe această temă cu președintele țării, iar Traian Băsescu a acceptat propunerea.
În rest, reprezentantul FMI și-a construit discursul pe un limbaj mult mai accesibil clasei politice de la București, explicând că fără privatizare și manageri privați vom avea în continuare „băieți deștepți”, expresie atât de îndrăgită de președintele Băsescu și membrii Cabinetului Boc, acei „băieți deștepți” care vor face profit pe spatele angajaților din companiile de stat și al populației.
Iar când vine vorba despre angajații din companiile de stat, Franks nu se ferește să spună că este posibil, pentru a elimina pierderile, ca în unele situații ar putea fi operate disponibilizări, în funcție de măsurile de restructurare necesare în ficare caz în parte.
Deși a apelat din nou la „dictonul” instituției pe care o reprezintă: „FMI nu comentează direct corupția dintr-o țară, pentru că alte instituții se ocupă de aceste aspecte”, pentru a-și scuza lipsa de franchețe, Franks a renunțat la discreția totală afișată pe acest subiect, arătând că măsurile propuse autorităților vor avea o importanță determinantă în scăderea corupției.
La această categorie au fost enumerate de oficialul FMI aproape numai nerealizări, precum transparentizarea contractele de electricitate, simplificarea taxelor și impozitelor, simplificarea procesului de autorizare și a modului de obținere a avizelor, creșterea transparenței cheltuielilor publice, inclusiv a bugetelor companiilor de stat.
„Cu cât e mai complicat să plătești un impozit sau să obții o autorizație, cu atât sunt mai multe oportunități pentru corupție”, a spus Franks.
El a rătat că în aceste direcții lucrează în cadrul acordului atât Banca Mondială, cât și Comisia Europeană
Franks a strecurat, răspunzând unei întrebări, că FMI și CE vor menține presiunea pe ANAF pentru creșterea colectării, menționând că nu s-au văzut încă îmbunătățiri ale nivelului de încasare, așa cum se așteptau.
El a avut grijă să transmită și mesaje menite să-i asigure în continuare colaborarea Guvernului, așa poticnită cum transpare, precizând că nu se pune problema unor tăieri de salarii și pensii în 2012, de altfel an electoral, și nici a unor disponibilizări masive din sectorul public, Guvernul continuând politica actuală, de plecări naturale din sistem.
Oficialul FMI a fost primul oficial care a oferit și cifre privind noile prognoze de PIB nominal, arătând că pentru acest an estimarea este de 548 de miliarde lei, în timp ce pentru anul viitor proiecția indică un nivel de 575 de miliarde lei.
Cele mai recente cifre publicate de Comisia Națională de Prognoză indicau un nivel de 542 de miliarde lei pentru acest an și 590 de miliarde lei anul viitor.
Ovidiu TEMPEA
