FMI: Creșterea economică a accelerat pe fondul relaxării fiscale, dar cu prețul creșterii inflației

România a făcut progrese importante în rezolvarea unor dezechilibre economice și în refacerea nivelului de creștere economică de după criză. În același timp însă, reapar riscurile de la nivel macroeconomic, iar inflația „se reaprinde”, arată un raport al Fondului Monetar Internațional (FMI).Creșterea economică a accelerat pe fondul stimulului fiscal și al creșterii salariilor, ducând însă și la creșterea inflației, mai ales începând cu mijlocul anului 2017. Astfel că acum există semne de supraîncălzire a economiei, crescând volatilitatea de la nivel macroeconomic, arată raportul FMI.Documentul mai arată că sectorul financiar românesc rămâne dominat de bănci, cu precădere de primele cinci bănci, care dețin în jur de 60% din totalul depozitelor. Per total, sectorul bancar deține 80% din bunurile sectorului financiar. De asemenea, puțin peste 10% din împrumuturi au fost efectuate de către Instituțiile Financiar Nebancare (IFN-uri), tendința fiind de creștere.Deocamdată, vulnerabilitatea băncilor provine atât din gradul mare de expunere pe datoria publică (aproximativ 22% active), cât și pe piața imobiliară – risc amplificiat și de programul Prima Casă. De exemplu, arată FMI, în intervalul 2008-2017 procentajul creditelor imobiliare a crescut de la 21% până la 54%. Din aceste motive, Fondul recomandă introducerea unor penalități pentru băncile cu expuneri mari pe datoria publică.Au scăzut și creditele neperformante, în decembrie 2017 fiind înregistrată o scădere până la procentajul de 6,4% – de la 21,9%, cât era ponderea acestora în 2013. Nivelul acestora rămâne, totuși, destul de mare în rândul microîntreprinderilor și al firmelor mici și mijlocii, factor care le limitează accesul la credite. Marea majoritate a companiilor mari nu se lovesc de această problemă, datorită preferinței împrumuturilor din afară.Potrivit FMI, datoria publică era de 36,8% din PIB la sfârșitul anului 2017, relativ puțin în comparație cu alte state membre UE. Dar pentru un stat cu o economie în curs de dezvoltare, „datoria publică tinde să crească spre un nivel care ar putea fi problematic pe viitor”. Conform calculelor Fondului, o datorie publică situată undeva între 40-45% din PIB ar putea crea condițiile izbuncirii unei recesiuni economice.